Trenurile din România au transportat aproape 15,5 milioane de pasageri în al doilea trimestru din 2026, cu 5,8% mai puțin decât în aprilie-iunie 2025, arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Agerpres. Diferența înseamnă circa 950.000 de călătorii pierdute în doar trei luni, un semnal prost pentru un sistem feroviar care ar trebui să atragă tot mai mulți oameni, inclusiv pe axele care leagă Clujul de restul țării.
Scăderea se vede și în kilometri. Parcursul pasagerilor, indicatorul prin care INS măsoară distanța totală făcută de călători, a coborât cu 7,6%. Cum distanța a scăzut mai repede decât numărul de pasageri, rezultă că și cei care au rămas fideli trenului au făcut, în medie, drumuri ceva mai scurte. Viteza medie comercială a trenurilor de călători a pierdut și ea 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Un detaliu contrazice însă intuiția: automotoarele, adică garniturile autopropulsate folosite la transportul de persoane, au parcurs cu 14% mai mulți kilometri. Pe șine au circulat deci mai multe trenuri, dar cu mai puțini oameni în ele. Aproape tot traficul este intern: 15,43 milioane de pasageri față de doar 61.000 în trafic internațional.
Transportul de marfă merge în sens opus. În trimestrul al doilea s-au transportat 9,786 milioane de tone, cu 9,3% mai mult decât în 2025, iar 79,3% din volum a rămas în traficul intern. Cocsul și produsele rafinate din petrol au reprezentat 25,5% din total.
Datele nu explică motivele scăderii, dar contrastul spune ceva: infrastructura și operatorii funcționează pentru marfă, în timp ce pasagerii par să aleagă alternative precum mașina personală, autocarul sau zborurile ieftine. Pentru călătorii din Transilvania, unde trenurile sunt adesea mai lente decât cursele rutiere concurente, tendința nu surprinde, iar inversarea ei depinde de timpii de parcurs și de punctualitate, mai mult decât de numărul de garnituri scoase pe linie.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original