Șaptesprezece partide noi au apărut pe scena politică românească în primele nouă luni din 2026, după alte 30 înființate anul trecut, potrivit unei sinteze despre ultimele înregistrări. Printre ele se numără Formațiunea Unității Românești, cunoscută după acronim drept FUR, cu rădăcini în satul Izbiceni din județul Olt, care a primit undă verde abia pe 24 septembrie 2026, după ce înregistrarea îi fusese refuzată la începutul anului.
Curtea de Apel București a admis apelul formației și a dispus înscrierea în Registrul Partidelor Politice, deci drumul a trecut prin instanță. Numele, spun inițiatorii, a fost ales ca să fie ușor de ținut minte de alegători, chiar dacă stârnește zâmbete, iar sigla cu două mâini care poartă noroc nu face decât să accentueze impresia de glumă. Pe site, partidul promite un stat eficient și responsabil, taxare mai mică a muncii, sprijin pentru economie și reforma educației. La capitolul școală merge mai departe decât majoritatea: vrea un curriculum refăcut „din temelii”, cu mai puțini ani pe bănci, și un BAC care să poată fi dat după clasa a 10-a sau a 11-a, pentru ca elevii să aplice mai devreme la facultate.
FUR nu e singura formațiune care mizează pe simboluri. Cuvinte precum România, români, românism și popor domină și anul acesta denumirile: Partidul Forum România, Partidul Democrație, Adevăr, Românism (DAR), Alianța Dreaptă Română (ADRO) și Partidul Poporului, despre care se precizează că n-are nicio legătură cu formațiunea lui Dan Diaconescu. Alte partide mizează pe teme religioase, pe dreptate, libertate și justiție socială, iar „Uniți pentru Urlați” își asumă o identitate locală.
Cel mai neobișnuit filtru de primire îl are DAR: cine vrea să intre trebuie să depună pe Biblie un jurământ înregistrat audio-video. Membrii, mai ales cei din conducere, se angajează să nu folosească partidul pentru îmbogățire, să nu cumuleze venituri lunare nete din fonduri publice mai mari decât ale președintelui țării, să nu tolereze corupția, să nu primească mită și să nu-și angajeze rudele sau prietenii în instituțiile statului. ADRO, la rândul ei, vrea reforma legislației politice.
Sinteza e destul de realistă în privința șanselor: drumul până la un cuvânt greu de spus în politică e lung, iar cele mai multe dintre aceste formațiuni nu-l vor parcurge niciodată. Apariția lor arată totuși că interesul pentru înființarea de partide rămâne mare, chiar dacă influența reală a majorității e, deocamdată, mică.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original