Statul român a găsit o sursă de bani la care puțini s-ar fi gândit: donatorii de sânge. Ministerul Finanțelor le oferă titluri de stat cu randamente de peste 7%, iar mecanismul a adus la buget miliarde de lei. Programul a ajuns și în atenția Bloomberg, care îl descrie drept o formă atipică de finanțare de la populație. Pentru un guvern presat de unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană, fiecare leu împrumutat direct de la cetățeni contează.
Ideea e simplă. Cine donează sânge are acces la emisiuni speciale de titluri de stat, cu dobânzi mai mari decât cele din ofertele obișnuite. Statul pune astfel laolaltă un gest umanitar și un stimulent financiar. Pe de o parte, încearcă să crească numărul donatorilor într-un sistem medical care se confruntă constant cu lipsa rezervelor de sânge. Pe de altă parte, atrage economiile populației într-un moment în care are mare nevoie de lichiditate.
Contextul explică de ce Finanțele au ales o asemenea soluție. România se împrumută masiv pentru a-și acoperi cheltuielile, iar piețele internaționale cer dobânzi tot mai mari unei țări cu deficit bugetar ridicat și cu ratingul la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Banii luați de la populația din țară sunt mai stabili și nu depind de starea de spirit a investitorilor străini. În plus, programele de retail precum Fidelis și Tezaur s-au dovedit populare în ultimii ani, pentru că dau mai mult decât depozitele bancare.
Pariul are însă și un preț. Un randament de peste 7% este un cost semnificativ pentru buget, iar dobânzile acestea se adaugă la o factură a datoriei publice care crește deja de la an la an. Criticii pot spune pe bună dreptate că statul folosește un gest altruist ca pe un instrument de marketing financiar. Rămâne apoi o întrebare pe care nicio statistică nu o lămurește încă: câți dintre noii donatori vin din solidaritate și câți doar pentru dobândă?
Pe termen scurt, ambele părți câștigă: cetățenii primesc un randament bun, iar statul obține finanțare internă. Rezistența mecanismului va depinde însă de cât de repede reușește guvernul să reducă deficitul. Cât timp nevoia de bani rămâne atât de mare, soluțiile creative de acest fel vor continua probabil să apară. Ele nu înlocuiesc însă o consolidare fiscală reală.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original