România se înscrie în cursa europeană pentru inteligența artificială cu un proiect de 4-5 miliarde de euro. Ar urma să fie construit lângă singura centrală nucleară a țării, la Cernavodă, aceeași centrală care a fost oprită din cauza secetei. Proiectul Black Sea AI Gigafactory prevede peste 100.000 de acceleratoare AI și un consum de până la 1.500 MW. Asta e cam cât produce toată centrala de la Cernavodă cu ambele reactoare. Planul apare într-un moment în care rețeaua electrică românească este deja blocată în multe zone. Iar la nivel mondial se discută tot mai des dacă AI ajută tranziția verde sau o frânează.
Cifrele Agenției Internaționale a Energiei (AIE) arată de ce discuția a devenit urgentă. În 2025, consumul de electricitate al centrelor de date a crescut cu 17%, iar la cele dedicate AI creșterea a fost de 50%. AIE estimează că, până în 2030, consumul total al centrelor de date se va dubla, de la 485 TWh la 950 TWh, adică aproximativ 3% din electricitatea consumată în lume. Este puțin peste cât consumă astăzi întreaga Japonie. Consumul segmentului dedicat AI s-ar tripla în aceeași perioadă. Contează însă și de unde vine energia. AIE estimează că, până la finalul deceniului, centrele de date ar putea fi alimentate de 15-27 GW de centrale pe gaz construite chiar lângă ele, mai ales în Statele Unite. Microsoft, Google și Meta au raportat deja emisii în creștere din cauza extinderii centrelor de date.
Tabloul nu e totuși atât de sumbru pe cât pare. Cele 530 TWh în plus până în 2030 ar reprezenta doar 8% din creșterea totală a cererii de electricitate estimată de AIE, mai puțin decât vor adăuga mașinile electrice sau aerul condiționat. În 2030, centrele de date ar ajunge la aproximativ 1% din emisiile globale de CO₂. Problema este direcția: sunt unul dintre puținele sectoare în care emisiile încă cresc, într-o perioadă în care toate celelalte ar trebui să scadă.
Tema a dominat Climate Week New York, început pe 21 septembrie. Helen Clarkson, directoarea Climate Group, organizația care găzduiește evenimentul, a spus că impactul AI și al centrelor de date asupra mediului a fost unul dintre cele mai discutate subiecte. Simon Stiell, șeful Secretariatului ONU pentru schimbări climatice, a avertizat, potrivit AP, că inteligența artificială mare consumatoare de energie crește poluarea din cărbune, petrol și gaze și scumpește energia pentru gospodării și companii. Industria și mediul academic au adus argumentul opus. Eva Riesenhuber de la Siemens și Evelyn Wang de la MIT au susținut că AI este prea importantă pentru omenire ca să fie frânată. Ele au spus că poate optimiza rețelele electrice, poate îmbunătăți prognozele meteo și poate accelera cercetarea în energie. În opinia lor, în timp centrele de date nu vor mai adăuga emisii și nu vor mai consuma apă suplimentară.
Pentru România, dezbaterea nu e deloc abstractă. Proiectul, coordonat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Energiei, ar urma să aibă o primă etapă la Cernavodă și o a doua la Doicești, unde este planificat un reactor modular mic (SMR). Legătura cu energia nucleară arată bine pe hârtie, pentru că garantează electricitate cu emisii reduse. Oprirea centralei pe fondul secetei arată însă cât de vulnerabil e acest model. O centrală răcită cu apă din Dunăre devine fragilă exact în verile tot mai calde provocate de schimbările climatice. La rândul lor, centrele de date au nevoie de energie stabilă și de apă pentru răcire. Iar SMR-ul de la Doicești este deocamdată doar un proiect, fără un calendar sigur.
Mizele țin și de calendar, și de bani. La finalul lui iulie, Comisia Europeană a lansat programul de finanțare pentru șapte gigafabrici AI în UE, cu investiții totale de 30 de miliarde de euro, iar proiectele trebuie depuse până la 12 noiembrie 2026. România evaluează acum ofertele investitorilor interesați și are la dispoziție doar câteva săptămâni. Concurența va fi puternică, iar Bruxelles-ul va cântări probabil nu doar ambiția, ci și capacitatea rețelei de a susține un consumator de 1.500 MW. Dacă proiectul este câștigat, România intră pe harta infrastructurii europene de AI. Rămâne însă de văzut cine va plăti pentru o rețea care deja nu face față cererii.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original