Aproximativ 700.000 de oameni au umplut sâmbătă centrul Parisului la slujba oficiată de Papa Leon al XIV-lea în Piața Concorde, potrivit estimărilor Vaticanului. Au venit cu 100.000 mai mulți decât cei 600.000 care se înscriseseră dinainte. Cifra contează pentru că vine dintr-o țară care și-a construit identitatea publică pe separarea strictă dintre Biserică și stat și ale cărei biserici s-au golit an după an. Mulțimea nu înseamnă că Franța redevine catolică. Arată însă că Biserica poate încă aduna oamenii în jurul ei într-un fel în care puține instituții mai reușesc.
Mesajul Suveranului Pontif a fost gândit pentru o asemenea țară. Leon al XIV-lea le-a cerut francezilor „să construiască o națiune reînnoită pe rădăcini hrănite de credință”. Pe tot parcursul vizitei de patru zile, i-a îndemnat pe catolici să nu renunțe la credință „chiar și printre spini”, adică într-o societate în care practica religioasă a ajuns o excepție. Vizita continuă la Lourdes, cel mai cunoscut sanctuar catolic al Franței, unde Papa urmează să se roage.
Atmosfera de pe străzi i-a surprins chiar și pe cei obișnuiți cu evenimentele mari din Paris. Traficul din centru a fost blocat de un dispozitiv de securitate uriaș, dar oamenii au fost într-o dispoziție de sărbătoare. Au venit credincioși de mai multe religii, dar și oameni care nu cred în nimic. Părinții își ridicau bebelușii și copiii mici deasupra mulțimii ca Papa să-i mângâie pe cap când trecea încet cu papamobilul. Leontine Joseph, o catolică practicantă de 42 de ani, a venit cu două prietene de origine marocană, crescute într-o familie musulmană. „Mesajul Papei Leon merge mult dincolo de catolici. Vorbește, de exemplu, despre justiție socială”, a spus ea. Pentru o comparație, francezii s-au mai adunat în asemenea număr pe Champs-Élysées doar la victoriile naționalei de fotbal la Cupa Mondială, în 1998 și în 2018.
Nici alegerea locului nu a fost lipsită de dispute. Organizatorii spun că Piața Concorde era singurul spațiu din centrul capitalei care putea primi sute de mii de oameni. Săptămâna trecută au mărit chiar zona rezervată publicului, pentru că se așteptau la și mai mulți participanți. Susținătorii fermi ai laicității au criticat alegerea. Pentru ei, piața este un simbol al Republicii, iar o slujbă ar fi fost mai potrivită în alt loc, de exemplu la Les Invalides, unde Benedict al XVI-lea a celebrat liturghia în fața a 240.000 de oameni în 2008. Cearta arată cât de sensibilă rămâne legea din 1905 privind separarea Bisericii de stat, deși Franța este prin tradiție o țară catolică.
Există și cifre care îi dau speranță Bisericii. Numărul adulților botezați anual în Franța s-a triplat din 2016 și a ajuns anul acesta la 13.000. Doar în perioada Paștelui, episcopii francezi au raportat peste 21.000 de adulți și adolescenți botezați, cu mult mai mulți decât anul trecut. Același fenomen apare și în Spania, tot o țară puternic secularizată. Experții avertizează însă că revenirea este mică pe lângă scăderea de fond. În 1980, în Franța s-au făcut 513.000 de botezuri. În 2024 au fost doar 186.000. Copiii familiilor catolice practicante merg tot mai rar la biserică și își botează tot mai rar copiii.
Pentru Vatican, slujba de la Paris este așadar un succes, dar unul limitat. Leon al XIV-lea a arătat că poate aduna mulțimi și că mesajul său despre justiție socială și dialog ajunge și la oameni din afara Bisericii. Rămâne de văzut dacă aceștia se vor întoarce și duminica la biserică, după ce emoția zilei trece.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original