Restricțiile impuse sistemului Starshield, folosit de armata ucraineană pentru comunicații pe câmpul de luptă și pentru operațiuni cu drone, ar fi pornit chiar din Casa Albă, potrivit a doi oficiali americani și unui oficial occidental citați de Reuters. Informația a apărut vineri, 16 octombrie 2026, și ridică întrebări despre cât de departe merge presiunea Washingtonului asupra Kievului, în plin conflict cu Rusia.
Sursele spun că șefii Departamentului american al Apărării au primit un mesaj conform căruia serviciul furnizat de SpaceX armatei ucrainene trebuia limitat. Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului, nu au spus cine a luat decizia la Casa Albă și nici cine a fost răspunzător de aplicarea ei. Un oficial american de rang înalt a negat însă implicarea președintelui: „Președintele nu a făcut niciodată o asemenea solicitare”. Casa Albă nu a răspuns la întrebarea dacă ordinul ar fi putut veni de la alți membri ai administrației.
Efectele s-au simțit direct pe front. Oficialii ucraineni au anunțat în această săptămână că terminalele Starlink de uz militar nu mai funcționau când erau montate pe obiecte care se deplasau cu viteză mare, ceea ce a afectat dronele care se bazează pe ele pentru ghidare. Potrivit acestora, au fost îngreunate misiunile de lovire a forțelor și a infrastructurii logistice rusești din teritoriile ocupate, iar dronele interceptoare folosite împotriva Shahed-urilor rusești au fost încetinite. O sursă din Ministerul ucrainean al Apărării a spus joi că terminalele merg din nou în mișcare, dar doar până la 160 de kilometri pe oră.
Starshield este varianta militară a Starlink, dezvoltată de SpaceX pentru clienți guvernamentali și de securitate națională; Pentagonul este principalul ei client. Elon Musk, directorul general al SpaceX, a scris miercuri pe X că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul american, iar orice limită de viteză sau de utilizare o stabilesc armata SUA sau președintele. SpaceX, Pentagonul și Ambasada Ucrainei la Washington nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Momentul nu pare întâmplător. Donald Trump face presiuni pe Kiev să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe care le face responsabile pentru scumpirea energiei, o problemă sensibilă pentru republicani înaintea alegerilor legislative din noiembrie. Experții pun însă majorarea costurilor mai ales pe seama războiului dintre SUA, Israel și Iran, care a adus atacuri iraniene asupra instalațiilor energetice și blocarea în mare parte a Strâmtorii Ormuz.
Relațiile dintre cele două capitale s-au răcit și după reuniunea de la Miami din 9 octombrie, la care au participat reprezentanți ai SUA, Ucrainei, Europei și Băncii Mondiale. Jared Kushner, ginerele lui Trump, și Steve Witkoff, emisarul american pentru Orientul Mijlociu, ar fi adoptat un ton dur față de delegația ucraineană.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original