Banca Transilvania vrea ca până la sfârșitul deceniului o parte tot mai mare din bani să vină din afara băncii propriu-zise. CEO-ul Omer Tetik estimează că subsidiarele grupului vor ajunge în 2030 la 21% din activele totale, aproape dublu față de 11% cât au acum. Mai important, ele ar urma să aducă aproape 37% din profitul grupului.
Diferența dintre cele două cifre spune cel mai mult. Dacă o cincime din active ar produce peste o treime din câștig, subsidiarele ar fi vizibil mai profitabile decât banca-mamă raportat la mărimea lor. Așa funcționează de obicei afacerile din jurul unei bănci universale, ca leasingul, creditul de consum, administrarea de active sau brokerajul. Au marje mai mari decât creditarea clasică și consumă mai puțin capital. Strategia nu e deci doar despre creștere, ci și despre unde se câștigă mai bine fiecare leu plasat.
Ritmul e notabil. În 2020, subsidiarele reprezentau doar 6% din activele grupului. Ponderea aproape s-a dublat în șase ani, iar acum banca își propune o nouă dublare în doar patru. Ca să reușească, filialele ar trebui să crească mult mai repede decât banca, care e oricum cea mai mare de pe piața românească. Organic, asta e greu de obținut. Probabil vor fi necesare și achiziții.
Direcția se potrivește cu ce spune conducerea grupului. Președintele Horia Ciorcilă a declarat pentru Ziarul Financiar că BT țintește active de 100 de miliarde de euro. A adăugat că banca analizează în continuare oportunități de creștere prin achiziții, dar numai acolo unde există complementaritate și se poate aduce valoare suplimentară pentru acționari și clienți. Altfel spus, următoarele tranzacții ar putea viza mai degrabă companii care completează grupul decât simple preluări de cotă de piață bancară.
Pentru acționari, mesajul e unul de diversificare. Un grup care depinde mai puțin de dobânzile la credite și de fiscalitatea pe sectorul bancar e mai puțin expus când se schimbă ciclul economic sau regulile. Pentru concurență, semnalul e la fel de clar: liderul pieței nu mai concurează doar ca bancă, ci pe tot lanțul de servicii financiare. Mai rămâne de văzut dacă țintele pentru 2030 se vor atinge mai ales prin creștere proprie sau prin cumpărări.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original