Becurile LED, care au înlocuit aproape complet becurile clasice, sunt acum acuzate că ne-ar putea afecta sănătatea. Acuzația vine de la Glen Jeffery, profesor de neuroștiințe, care vorbește despre o „criză clară și actuală de sănătate publică”. Teoria lui este că lumina acestor becuri, săracă în roșu și infraroșu apropiat, afectează mitocondriile, adică „centralele energetice” ale celulelor. Afirmația a circulat repede, mai ales după ce, pornind de la interviul acordat publicației The European, s-a ajuns la o comparație cu azbestul. Deocamdată însă, dovezile sunt mult mai slabe decât sugerează alarma.
Argumentul lui Jeffery nu pune la îndoială eficiența LED-urilor. Ele consumă mult mai puțin decât becurile cu incandescență, țin mai mult și transformă aproape toată energia în lumină, nu în căldură. Tocmai de aceea au ajuns, în doar câteva decenii, în locuințe, birouri, școli, spitale și pe iluminatul stradal. Cercetătorul atrage atenția asupra a ceea ce lipsește din spectrul lor: lungimile de undă roșii și infraroșii, abundente în lumina soarelui, cu care organismul uman a evoluat. Un becul standard le emite doar în cantități mici.
Echipa sa a publicat în 2025, în Scientific Reports, un studiu care arată că aceste radiații pătrund în țesuturi, chiar și prin haine. Un an mai târziu, Jeffery și colegul său Edward Barrett au expus timp de două săptămâni mai mulți adulți la surse diferite de lumină artificială. Participanții care au stat sub un spectru mai larg au obținut rezultate mai bune la unele teste de percepție a contrastului cromatic. La cei care au stat sub LED-uri obișnuite nu a apărut o astfel de îmbunătățire. Jeffery merge mai departe și susține că mitocondriile comunică între ele prin sânge, ca o rețea. Dacă are dreptate, efectul luminii asupra unei zone a corpului s-ar putea resimți în tot organismul.
Între aceste rezultate și o „criză de sănătate publică” rămâne însă o distanță mare. O performanță ceva mai bună la un test de vedere, după un experiment de două săptămâni, nu înseamnă că becul din sufragerie îmbolnăvește pe cineva. Nici comparația cu azbestul nu rezistă: azbestul este un carcinogen dovedit la om, iar pentru LED-uri nu există nimic comparabil. Comitetul științific al Comisiei Europene pentru sănătate, mediu și riscuri emergente (SCHEER) a analizat riscurile iluminatului cu LED și a concluzionat că nu există dovezi ale unor efecte nocive directe asupra persoanelor sănătoase, în condiții normale de utilizare. Comitetul admite totuși că sunt necesare studii suplimentare, mai ales despre felul în care lumina artificială influențează ritmul circadian.
Experimentele pe animale au arătat că o expunere intensă la anumite lungimi de undă poate modifica activitatea mitocondriilor și metabolismul. Ce se observă la șoareci, în condiții de laborator, nu se aplică însă automat unui om care citește seara la lumina unei lustre. Ipoteza lui Jeffery merită verificată în studii mai mari, pe mai mulți oameni și pe perioade mai lungi. Până atunci, specialiștii nu văd motive convingătoare pentru care cineva și-ar scoate becurile LED din casă. Cea mai sigură recomandare rămâne și cea mai veche: cât mai mult timp petrecut la lumina naturală a zilei.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original