Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Melania Trump, alături de Gopaul Noojibai, superintendent interimar al Parcului Național Grand Teton, oferă cadouri „Be Best” unor copii, în timpul unei vizite în Wyoming După economie, comerț și geopolitică, frontul pericolelor generate de administrația de la Washington se mută în pădurile Americii. Administrația Donald Trump deschide un nou front controversat, iar de această dată miza nu este doar una politică sau economică.
Este vorba despre însăși supraviețuirea unor ecosisteme care au rămas aproape neatinse timp de generații. Decizia de a elimina un regulament de protecție instituit în 2001 pentru vastele zone forestiere fără drumuri – „Roadless Area Conservation Rule” – ar putea avea consecințe dramatice pentru sute de specii amenințate, milioane de hectare de habitat protejat și mii de kilometri de râuri și cursuri de apă. Potrivit unui raport al „Center for Biological Diversity”, peste 400 de specii de animale și plante amenințate ar putea fi împinse mai aproape de extincție.
În joc s-ar afla aproximativ 7,4 milioane de acri de habitat critic desemnat pentru speciile protejate, precum și aproape 1. 800 de mile de râuri și cursuri de apă protejate. Este o nouă amenințare care se adaugă unei liste tot mai lungi de decizii ale administrației Trump, ce pun sub semnul întrebării echilibrul dintre exploatarea resurselor naturale și protejarea mediului.
Regulamentul, adoptat în 2001, avea un obiectiv simplu, dar extrem de important: să limiteze construirea de drumuri și exploatarea industrială în unele dintre cele mai sălbatice și intacte păduri naționale ale Statelor Unite. Pentru ecologiști, aceste teritorii reprezintă adevărate „ultime refugii” ale naturii america ne. Pentru administrația Trump, însă, restricțiile sunt considerate depășite.
Argumentul oficial este că accesul mai mare în păduri ar permite lucrări care ar îmbunătăți sănătatea ecosistemelor și ar reduce riscul incendiilor de vegetație. Ei avertizează că deschiderea unor drumuri noi nu înseamnă doar acces pentru intervenții forestiere, ci și acces pentru exploatare comercială, tăieri de lemn și fragmentarea unor ecosisteme care au supraviețuit tocmai pentru că au fost ferite de intervenția umană. Iar odată ce infrastructura pătrunde într-o zonă sălbatică, procesul devine greu de inversat.
Lista viețuitoarelor care depind de aceste zone este impresionantă. Urșii grizzly și lupii cenușii din Munții Stâncoși, somonii sălbatici din nord-vestul Pacificului și Alaska, fluturi rari și plante care există doar în anumite regiuni ale Statelor Unite ar putea fi afectați de dispariția protecțiilor actuale. Problema fundamentală este una pe care biologia conservării o subliniază de decenii: speciile amenințate nu au nevoie doar de teritoriu, ci de teritorii mari și conectate între ele.
Un drum construit printr-o pădure poate părea, la prima vedere, o intervenție minoră. În realitate, el poate fragmenta habitatul, modifica comportamentul animalelor și deschide calea către alte activități umane. O pădure împărțită în bucăți devine, pentru multe specii, mult mai puțin valoroasă decât o pădure intactă.
Una dintre cele mai puternice contradicții ale argumentației administrației Trump este chiar justificarea legată de incendii. Administrația susține că eliminarea restricțiilor ar putea contribui la reducerea riscului de incendii forestiere. Ecologiștii avertizează însă asupra efectului invers.
Construirea de drumuri în zonele sălbatice poate însemna mai multă activitate umană, mai multe intervenții industriale și o presiune mai mare asupra pădurilor. Iar specialiștii în conservare susțin că fragmentarea ecosistemelor poate afecta chiar capacitatea naturală a acestora de a rezista schimbărilor climatice și fenomenelor extreme.