Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată FB Cătălin Țone/ Expertul antidrog Cătălin Țone a declarat recent, în podcastul „Contrapunct”, moderat de Dan Andronic, că principala amenințare pentru România o reprezintă în acest moment drogurile sintetice Mii de tineri ajung în evidențele medicale din cauza drogurilor, alte mii sunt trimiși în judecată, iar sute ajung în penitenciare. România nu poate spune însă cu exactitate câți tineri sunt afectați de fenomenul drogurilor.
Prima ediție a Barometrului ABC, lansată de Alianța Binelui Comun , scoate la iveală o problemă majoră: instituțiile statului colectează date diferit, pentru perioade diferite și după criterii care fac dificilă construirea unei imagini naționale coerente. Potrivit datelor centralizate în Barometrul ABC, 6. 548 de cazuri sau pacienți cu vârsta sub 25 de ani apar în evidențele medicale, 3.
827 de persoane din aceeași categorie de vârstă au fost trimise în judecată în cauze legate de droguri, iar 477 au ajuns în penitenciare. Cifrele nu pot fi însă adunate pentru a obține numărul total al tinerilor afectați. Bazele de date acoperă perioade diferite, pot include aceleași persoane și nu permit urmărirea traseului unui tânăr între sistemul medical, cel judiciar și penitenciar.
Harta realizată în Barometrului ABC arată cât de greu poate fi comparată situația de la un județ la altul: Clujul a raportat 1. 751 de cazuri sau pacienți în perioada 2021–2025, Brașovul – 547, Hunedoara – 442, Bucureștiul – 367, iar Argeșul – 316. La polul opus, Dâmbovița și Vrancea au raportat câte nouă cazuri.
Diferența dintre Cluj și județele aflate la finalul clasamentului este de aproape 195 de ori. Asta nu înseamnă însă că în Cluj consumul este de 195 de ori mai mare. Unele instituții au raportat pacienți, altele numărul prezentărilor la medic, iar centrele regionale tratează inclusiv persoane din alte județe.
În lipsa acelorași criterii de raportare, autoritățile nu pot compara corect situația și, implicit, nu pot stabili cu precizie unde este cea mai mare nevoie de resurse pentru prevenție, consiliere și tratament. Cele mai recente date naționale utilizate în analiza ABC, aferente anului 2023, indică 3. 089 de urgențe medicale asociate consumului de droguri și 34 de decese, dintre care 25 provocate de supradoze.
Canabisul a fost asociat cu 47,1% dintre solicitările de tratament, opioidele cu 20,2%, iar noile substanțe psihoactive cu 16,7%. O altă vulnerabilitate apare în școli. În anul școlar 2024–2025, unui consilier școlar îi reveneau aproximativ 760 de elevi.
În același timp, lipsesc date naționale comparabile despre cazurile identificate precoce în școli și despre tinerii care, înainte de a ajunge la spital sau în sistemul judiciar, sunt direcționați către servicii de consiliere și tratament. Imaginea rezultată este cea a unui sistem care reușește să numere mai ales consecințele consumului, după ce problema a devenit suficient de gravă pentru a ajunge în atenția medicilor, polițiștilor sau procurorilor. În timp ce Barometrul ABC atrage atenția asupra dificultății de a măsura fenomenul, specialiștii avertizează că și piața drogurilor se transformă rapid.
Expertul antidrog Cătălin Țone a declarat recent, în podcastul „Contrapunct”, moderat de Dan Andronic, că principala amenințare pentru România o reprezintă în acest moment drogurile sintetice. „ Drogurile sintetice reprezintă cea mai mare problemă a României la ora actua lă”, a avertizat Cătălin Țone. Expertul face însă o distincție între situația din România și criza fentanilului care afectează Statele Unite.
România nu se confruntă în acest moment cu un fenomen major legat de fentanil, capturile fiind izolate, însă are „ o problemă semnificativă cu alte droguri sintetice ”, spune acesta. Printre substanțele care ridică probleme se numără catinonele și canabinoizii sintetici, într-o piață în care apar constant formule noi.