Mai mult de jumătate din Europa a trecut în această vară printr-un stres termic „foarte puternic”, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată. Potrivit observatorului climatic Copernicus al Uniunii Europene, 52% din teritoriul continentului a avut temperaturi resimțite de peste 38 de grade Celsius. Cifra arată că fenomenul s-a schimbat: canicula nu mai lovește doar câteva regiuni sudice obișnuite cu ea, ci o mare parte din continent deodată. Seceta care a însoțit căldura a dus râurile europene la cele mai scăzute debite de când există măsurători.
„Unul dintre aspectele marcante ale anului 2026 este faptul că această căldură s-a remarcat nu numai prin intensitatea sa, ci şi prin extinderea sa geografică”, a explicat Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, instituția care administrează Copernicus. Datele confirmă ce spune ea. Aproape 80% din Europa a avut stres termic „puternic”, adică temperaturi resimțite de peste 32 de grade. Asemenea condiții au durat 41 de zile, un record pentru un singur sezon și cu cinci zile mai mult decât în 2003, vara folosită până acum ca reper pentru caniculă.
Vestul continentului a fost cel mai afectat. A avut cea mai caldă vară măsurată vreodată, iar patru dintre cele mai intense zece valuri de căldură din istoria înregistrărilor europene s-au produs aici, mai ales în Franța, dar și în Marea Britanie și Belgia. În 17 zile, cel puțin 60% din Europa de Vest a avut peste 30 de grade Celsius. În 2003 au fost 11 astfel de zile, iar anul trecut doar 7. Valul de căldură din august 2003 rămâne totuși cel mai sever dacă se iau în calcul împreună durata și intensitatea. Vara aceasta nu a avut un singur episod extrem, ci a adus căldură aproape fără pauză, începută neobișnuit de devreme, încă din primăvară.
Costul cel mai mare l-au plătit oamenii. Valurile de căldură sunt asociate cu zeci de mii de decese suplimentare. Stresul termic apare atunci când corpul nu se mai poate răci singur. Începe cu amețeli și dureri de cap și poate ajunge la insuficiență multiplă de organe. Burgess amintește că este principala cauză de mortalitate legată de vreme la nivel mondial. „Vara anului 2026 a demonstrat modul în care stresul termic devine atât mai răspândit, cât şi mai persistent”, a spus ea. Pentru sistemele de sănătate și pentru autorități, asta înseamnă că planurile de răspuns la caniculă trebuie să țină săptămâni întregi, nu doar câteva zile de alertă.
Problemele nu s-au oprit la sănătate. Seceta a scăzut debitele fluviale la cel mai redus nivel de la începutul măsurătorilor, în 1992, și a perturbat transportul de mărfuri pe apă. Pe râurile mari ale Europei, nivelul scăzut al apei obligă transportatorii să încarce mai puțin marfă și duce la costuri mai mari pentru industrie. Europa este continentul care se încălzește cel mai repede din lume, iar datele Copernicus arată că recordurile de acum câțiva ani devin tot mai des noua normalitate.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original