Președintele Nicușor Dan susține, într-un editorial publicat în presa conservatoare americană „The Daily Signal”, că România a devenit țara aliată cea mai expusă efectelor războiului din Ucraina și cere o relație strategică mai ambițioasă cu Statele Unite. Textul, apărut miercuri, 21 octombrie 2026, vine după seria recentă de atacuri cu drone asupra unor nave comerciale din Marea Neagră, iar mesajul de fond este că România se apără, descurajează extinderea conflictului și vrea să evite o implicare directă a NATO.
Șeful statului descrie în detaliu ce s-a petrecut pe 14 și 15 octombrie. Pe 14 octombrie, la ora 20:16, autoritățile navale din Sulina au primit o cerere de ajutor de la nava Yara J, sub pavilionul Comorelor, lovită de drone. Nava de căutare și salvare „Apollo” a Pazei de Coastă a părăsit portul în câteva minute. Câteva ore mai târziu, în zorii zilei de 15 octombrie, petrolierul chimic „Wine Trader” a transmis un semnal de primejdie și a raportat un incendiu la bord, tot după un atac cu drone. Cinci membri ai echipajului, printre care și căpitanul, au fost preluați de un elicopter Black Hawk al IGSU, în timp ce o navă de salvare căuta cei șapte marinari dispăruți. Printre navele vizate de drone de proveniență rusă este menționat și vasul de transport cereale Royad Mammadov.
Nicușor Dan încadrează incidentele într-un tablou mai larg: după patru ani de război, spune el, România resimte toată gama războiului hibrid purtat de Rusia împotriva NATO și UE, de la atacuri cibernetice și sabotaje la incursiuni ale dronelor aeriene și maritime și campanii de dezinformare. Statele de la Marea Neagră sunt afectate, dar România este „țara cea mai expusă la efectele colaterale”, pentru că deține țărmul vestic, unde repercusiunile se simt acum cel mai direct.
Miza editorialului pare să fie una de negociere politică. Publicat într-o revistă apropiată taberei conservatoare americane, textul îi vorbește unui public pentru care costul prezenței militare în străinătate contează. Președintele argumentează că România își asumă responsabilități și costuri mai mari, investește în capacități, baze și poligoane de antrenament, astfel încât o prezență americană consolidată la Marea Neagră să fie „mai utilă din punct de vedere strategic și mai puțin costisitoare”. Pe aceeași linie sunt invocate apartenența la NATO, importanța bazei Mihail Kogălniceanu și sprijinul acordat Ucrainei.
„România rămâne fermă, se apără și descurajează extinderea războiului, precum și posibilitatea implicării NATO într-un conflict de o amploare potențial devastatoare”, scrie Dan, adăugând că țara consolidează frontiera Alianței în sectorul ei cel mai expus. Concluzia lui este că noile circumstanțe cer ridicarea nivelului de ambiție al parteneriatului cu Washingtonul, în beneficiul SUA, al României și al „întregii lumi libere”.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original