Șeful statului a anunțat public, pe 4 septembrie, că desemnarea va avea loc „în zilele următoare” și că blocajul trebuie tranșat. România se află în această situație din 5 mai, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură.
Ce caută Nicușor Dan: un premier economic, acceptabil în Europa și SUA Președintele ar prefera un candidat independent politic, capabil să construiască o majoritate de cel puțin 233 de parlamentari. Alte două criterii importante ar fi experiența sau pregătirea economică și o imagine bună în relația cu Uniunea Europeană și Statele Unite. Nicușor Dan le-ar fi transmis liderilor PSD și UDMR că ia în calcul inclusiv un om de afaceri cu pregătire economică.
PSD și UDMR ar prefera însă un premier cu legături mai clare cu zona politică. Numele lui Alexandru Nazare a fost vehiculat repetat în negocieri. PSD: Sorin Grindeanu premier și niciun Guvern fără social-democrați PSD are cea mai clară condiție: nu va susține un Guvern din care partidul nu face parte.
Conducerea social-democrată și-a reconfirmat candidatura lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și susține formarea unui Executiv în jurul PSD, inclusiv în varianta unui guvern minoritar. Grindeanu a precizat că PSD poate garanta cele 127 de voturi ale propriilor parlamentari, fără să pretindă că are deja cele 233 necesare învestirii. PSD mai cere un acord politic construit în jurul unor priorități economice și sociale: relansarea producției, investiții, absorbția fondurilor europene, reducerea deficitului printr-o colectare mai bună înaintea unor taxe noi, investiții energetice și folosirea programului SAFE pentru dezvoltarea industriei românești de apărare.
Social-democrații vor și o evaluare a programului de guvernare după primele 100 de zile. O variantă discutată în PSD a fost ca Alexandru Nazare să rămână la Finanțe dacă Grindeanu ajunge premier. Surse din partid au indicat anterior că PSD ar putea accepta și un premier independent sau chiar pe Nazare, cu condiția ca social-democrații să facă parte din Executiv.
PSD și-ar dori și participarea UDMR. Relația cu AUR este mai nuanțată. Poziția politică anunțată de PSD a fost că nu dorește o guvernare împreună cu AUR, însă social-democrați au lăsat deschisă posibilitatea negocierii unor voturi parlamentare și cu alte grupuri, dacă Grindeanu primește mandatul de premier.
PNL: Siegfried Mureșan premier și fără PSD la guvernare PNL rămâne, oficial, pe poziția opusă PSD. Președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a declarat că PNL nu va susține un Guvern din care face parte PSD, indiferent dacă premierul este independent sau provine dintr-un partid. Propunerea liberalilor pentru Palatul Victoria este europarlamentarul Siegfried Mureșan, candidatură susținută și de USR și UDMR.
PNL susține că este pregătit inclusiv să rămână în opoziție dacă soluția aleasă va fi un Executiv construit în jurul PSD. Mureșan și-a accentuat în ultimele zile discursul împotriva revenirii PSD la Palatul Victoria, susținând că aceasta ar pune din nou presiune pe deficit și pe credibilitatea externă a României. USR: nici PSD, nici „surogate” ale PSD USR are o linie roșie și mai strict formulată.
Purtătorul de cuvânt Cristian Seidler a declarat că partidul nu va vota un Guvern din care face parte PSD și nici o formulă în care persoane considerate „surogate” ale social-democraților primesc funcții de premier, ministru, secretar de stat sau prefect. USR îl susține în continuare, împreună cu PNL și UDMR, pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. În aceste condiții, USR ar putea susține un premier independent doar dacă acesta conduce o formulă fără PSD și fără oameni asociați politic cu social-democrații.
UDMR, partidul care lasă cele mai multe uși deschise UDMR pornește oficial de la aceeași propunere ca PNL și USR: Siegfried Mureșan premier. Spre deosebire de cele două partide, Uniunea a arătat însă că este dispusă să analizeze și alte variante după desemnarea făcută de Nicușor Dan. Tánczos Barna a declarat că un premier tehnocrat este o variantă posibilă și că UDMR ar putea ajuta chiar la învestirea unui guvern minoritar PSD, fără ca Uniunea să facă neapărat parte din Executiv.
Există însă o condiție categorică: AUR să nu facă parte din majoritatea respectivă și nici sprijinul decisiv să nu provină de la un grup desprins formal din AUR. UDMR nu dorește nici alegeri anticipate și consideră că partidele trebuie să facă un compromis pentru instalarea rapidă a unui Guvern. Tocmai această flexibilitate face ca voturile UDMR să fie importante în aproape toate scenariile de compromis aflate acum pe masa Cotroceniului.
AUR: ori intră la guvernare, ori anticipate AUR are o poziție radical diferită de cea a partidelor care negociază cu președintele. Pe 30 august, Consiliul Național de Conducere al partidului a adoptat în unanimitate o rezoluție prin care cere alegeri parlamentare anticipate, susținând că actuala configurație parlamentară nu mai poate genera o majoritate stabilă. George Simion a reafirmat apoi că AUR nu va vota niciun Guvern fără ca partidul să facă parte din formula de guvernare.
În negocierile anterioare, liderul AUR susținuse și că partidul va vota doar un premier propus de AUR. Astfel, voturile AUR nu pot fi considerate, în acest moment, un sprijin disponibil pentru un guvern PSD, PNL-USR-UDMR sau pentru un tehnocrat fără o negociere politică mult mai amplă. De ce nimeni nu are, deocamdată, cele 233 de voturi Problema fundamentală a desemnării nu este găsirea unui nume, ci construirea unei majorități.
PSD poate porni de la propriile 127 de voturi, dar are nevoie de sprijin suplimentar consistent. PNL, USR și UDMR îl susțin pe Siegfried Mureșan, dar formula lor nu dispune singură de cele 233 de voturi necesare. În jurul acestor blocuri se află grupurile parlamentare mai mici, parlamentarii neafiliați și reprezentanții minorităților naționale, ale căror voturi pot deveni decisive pentru orice guvern minoritar.
Această aritmetică explică de ce Nicușor Dan ia în calcul o soluție din afara confruntării directe Grindeanu–Mureșan: un candidat independent, suficient de acceptabil pentru mai multe tabere încât să spargă actualele linii de veto. După eșecul primei desemnări, Eugen Tomac, care și-a retras mandatul înaintea votului, și respingerea în Parlament a Guvernului propus de Adrian Veștea, viitoarea nominalizare va fi a treia încercare a președintelui de a instala un Executiv cu puteri depline. Cabinetul Veștea a obținut doar 189 de voturi din cele minimum 233 necesare.