Președintele Nicușor Dan ar fi pregătit decretul de dizolvare a Parlamentului, pe care ar urma să îl prezinte vineri, 16 octombrie 2026, dacă partidele fostei coaliții nu cad la pace asupra învestirii Guvernului Luca Niculescu. Informația a apărut marți, 13 octombrie 2026, și aparține unor surse apropiate de Administrația Prezidențială, citate de HotNews. Dacă se confirmă, ar fi o răsturnare de strategie la Cotroceni, după aproape jumătate de an de blocaj politic.
Până acum, președintele a mers pe negocieri succesive. Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan au fost desemnați pe rând premieri, iar niciunul nu a reușit să strângă o majoritate în Parlament. Luca Niculescu este a patra încercare. De data aceasta, în loc de o nouă rundă de discuții, Nicușor Dan ar pune partidele față în față cu urmările propriei incapacități de a forma un guvern.
Problema rămâne aritmetica. Potrivit calculelor citate de b1tv.ro, PNL și UDMR, care s-au arătat dispuse să voteze Guvernul Niculescu, însumează 111 parlamentari. Cu USR se ajunge la 170, departe de cele 233 de voturi necesare învestirii. Cheia e la PSD, cu 127 de mandate: social-democrații lui Sorin Grindeanu nu vor să guverneze singuri sau într-un cabinet doar cu tehnocrați și preferă o formulă politică alături de PNL și UDMR. Liberalii și UDMR au spus însă că nu vor intra în executiv, deși îl pot susține în Parlament.
Aici intră în calcul presiunea. Pentru aleșii care până acum și-au putut menține condițiile fără costuri, dizolvarea ar însemna riscul de a-și pierde mandatele, iar asta schimbă raportul de forțe la masa negocierilor. E posibil ca președintele să nu vrea neapărat alegeri, ci să folosească amenințarea ca instrument pentru a forța o majoritate. Rămâne de văzut dacă ajunge.
Mutarea ar contrazice, cel puțin ca ton, avertismentele de la 30 septembrie, când șeful statului spunea că un nou scrutin ar prelungi criza și ar putea afecta stabilitatea financiară, bugetul și nivelul de trai. Riscurile nu au dispărut, dar un blocaj fără ieșire vizibilă are și el un preț. Dizolvarea Parlamentului este, în plus, condiționată de cerințe constituționale precise, ceea ce lasă loc de întrebări despre cât de aproape de realitate e scenariul. Pentru Clujul și restul Transilvaniei, ca pentru toată țara, miza este una practică: un guvern cu puteri depline care să gestioneze bugetul și investițiile.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original