Președintele Nicușor Dan a promulgat legea anti-SLAPP, prima din România care le permite instanțelor să oprească rapid procesele pornite doar pentru a intimida jurnaliști, activiști sau organizații civice. Reclamanții care deschid astfel de dosare abuzive riscă amenzi judiciare între 10.000 și 100.000 de lei. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat deja în vigoare, a reieșit din informațiile făcute publice luni, 12 octombrie 2026.
SLAPP vine de la „Strategic Lawsuits Against Public Participation”, adică acțiuni în instanță folosite mai puțin pentru a câștiga un litigiu real și mai mult pentru a epuiza financiar sau psihic o persoană care s-a exprimat pe o temă de interes public. Un proces lung și costisitor poate reduce la tăcere un reporter independent sau o asociație mică, chiar dacă reclamantul n-ar avea șanse să câștige.
Pentru asemenea situații, legea prevede că litigiile vădit netemeinice pot fi închise printr-o procedură accelerată, într-o singură fază, cu hotărâre definitivă. Instanța îl poate obliga pe reclamant să depună o cauțiune, iar victimele proceselor abuzive pot primi compensații. Asociațiile, sindicatele și alte organizații pot sprijini apărarea persoanei vizate sau pot depune documente în dosar, cu acordul pârâtului.
Protecția îi privește pe jurnaliști, pe organizațiile media, pe apărătorii drepturilor omului și pe alte persoane implicate în dezbateri publice. România a mers mai departe decât cere directiva europeană: legea nu se limitează la cazurile transfrontaliere, ci se aplică tuturor cauzelor civile din țară.
Textul nu acordă însă imunitate nimănui și nu închide ușa instanței pentru cei care se consideră cu adevărat lezați. Mecanismul intervine numai când procesul este vădit nejustificat și apare ca reacție la implicarea într-un subiect de interes public. Rămâne de văzut cum vor aplica judecătorii această limită, adică unde se termină apărarea legitimă a reputației și de unde începe abuzul.
Legea transpune Directiva (UE) 2024/1069, al cărei termen de punere în aplicare era 7 mai 2026, deci România a întârziat cu aproape cinci luni. Senatul, cameră decizională, a adoptat proiectul pe 8 septembrie 2026.
Sursă text și foto: PortalSM — articolul original