Benjamin Netanyahu a zburat duminică, fără niciun anunț public, la Abu Dhabi. Acolo s-a întâlnit cu președintele Emiratelor Arabe Unite, Sheikh Mohamed bin Zayed Al Nahyan. Motivul deplasării pare să țină mai mult de politica internă israeliană decât de diplomație. Potrivit unei surse care spune că are informații directe despre discuții, premierul israelian i-a cerut liderului emiratez să dezmintă public că l-ar fi avertizat despre atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Cu o lună înainte de alegerile din Israel, o asemenea dezmințire ar valora enorm pentru Netanyahu.
Associated Press a aflat de vizită de la două surse informate despre deplasare. Întâlnirea ar fi durat aproximativ o oră. Biroul lui Netanyahu nu a comentat până acum. Nici Ministerul de Externe de la Abu Dhabi nu a confirmat și nici nu a infirmat întâlnirea. S-a limitat să spună că Emiratele păstrează „linii deschise și directe de comunicare” cu Israelul și că împărtășesc „toate informațiile relevante”. Formularea e diplomatică, dar poate fi citită în mai multe feluri. Cu siguranță nu este dezmințirea categorică pe care ar fi sperat-o premierul.
Totul a pornit de la o dezvăluire publicată la începutul lunii de cotidianul Haaretz. Potrivit ziarului, Mohamed bin Zayed l-ar fi prevenit pe Netanyahu cu zece zile înainte de 7 octombrie că Hamas pregătea o operațiune de amploare împotriva Israelului. Biroul premierului a respins relatarea. Faptul că Netanyahu a ales totuși să meargă personal, în secret, la Abu Dhabi arată însă cât de serios ia subiectul. O negare venită doar din partea israeliană cântărește mult mai puțin decât una venită chiar de la sursa presupusului avertisment.
Miza e uriașă, pentru că 7 octombrie rămâne cea mai dureroasă rană din istoria recentă a Israelului. Atacul Hamas a ucis aproximativ 1.200 de oameni, cei mai mulți civili, iar circa 250 au fost luați ostatici. Tot atunci a început războiul din Fâșia Gaza. De atunci, întrebarea care îl urmărește pe Netanyahu este ce știa conducerea israeliană și de ce semnalele de alarmă nu au fost luate în serios. Dacă ar ieși la iveală că avertismentul a venit chiar de la liderul unui stat arab partener, discuția nu ar mai fi despre servicii de informații care au dat greș. Ar deveni una despre responsabilitatea directă a premierului.
Momentul face lucrurile și mai delicate. Israelienii votează pe 27 octombrie, la primele alegeri parlamentare de după atacul Hamas. Netanyahu încearcă să strângă sprijinul necesar pentru a forma din nou guvernul și pentru un al șaptelea mandat de premier. Adversarii lui au acum un argument gata făcut. Tăcerea Emiratelor, oricât de politicoasă, îl lasă pe premier fără liniștea pe care o căuta la Abu Dhabi.
Pentru Emirate, poziția e la fel de incomodă. Relațiile diplomatice cu Israelul au fost stabilite în 2020, prin Acordurile Abraham, intermediate de administrația lui Donald Trump în primul său mandat și semnate la Casa Albă pe 15 septembrie 2020. Canalele directe de comunicare au rămas deschise și după începutul războiului din Gaza. Abu Dhabi are însă de ales între a-l ajuta pe un partener aflat în campanie electorală și a nu-și asuma public o versiune a evenimentelor pe care nu a confirmat-o niciodată. Deocamdată, Emiratele au ales să nu spună nimic concret.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original