Un nou ciclu electoral ar putea aduce partide naționaliste și populiste radicale la guvernare în patru dintre cele mai importante state europene. Miza depășește o simplă mutare a balanței politice spre dreapta: dacă scenariul se confirmă, proiectul de integrare europeană riscă să fie blocat, iar Uniunea ar fi slăbită din interior.
Avertismentul vine dintr-o analiză care pornește de la un calcul simplu. Deciziile majore ale UE cer acordul statelor membre, iar unele dintre ele chiar unanimitate. Când în grupul țărilor cu cea mai mare greutate economică și politică ajung la putere forțe care văd Bruxelles-ul mai degrabă ca pe o amenințare decât ca pe un cadru comun, adoptarea de noi politici, de la buget la apărare sau extindere, devine mult mai greu de negociat.
Contextul extern adaugă presiune. Statele Unite conduse de Donald Trump oferă, potrivit sursei, sprijin politic și ideologic mișcărilor radicale din Europa, ceea ce le dă acestor formațiuni o legitimitate și o vizibilitate de care nu s-au bucurat în trecut.
Pe un traseu opus pare să meargă Marea Britanie. Țara care a părăsit Uniunea redescoperă, în opinia autorilor analizei, valoarea apartenenței europene. Contrastul e greu de ignorat: în timp ce Londra privește din nou spre continent, o parte dintre statele rămase în UE ar putea fi conduse de partide care pun la îndoială tocmai această apartenență.
Rămâne de văzut cât din acest scenariu se va materializa. Alegerile nu sunt câștigate dinainte, iar coalițiile de guvernare au adesea o putere de decizie mai redusă decât promit partidele în campanie. Totuși, simpla perspectivă ca patru capitale importante să schimbe macazul explică de ce la Bruxelles se vorbește tot mai insistent despre o criză de direcție a Uniunii.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original