Federațiile de rugby din România, Georgia, Spania și Portugalia au semnat un memorandum prin care se pune bază Alianței Celor Patru Națiuni. Practic, cele mai puternice echipe din Europa care nu joacă în Turneul celor Șase Națiuni vor vorbi de acum cu o singură voce când se discută competițiile, calendarul internațional și, mai ales, banii din rugby. Pentru federații care, luate separat, au cântărit puțin la masa deciziilor, e o încercare de a schimba raportul de forțe.
Planul a prins contur în septembrie, la o reuniune găzduită de Georgia. Cele patru federații vor să vină cu propuneri comune de reformă privind formatul competițiilor, guvernanța și împărțirea fondurilor. Tot pe listă sunt creșterea competitivității la nivel mondial și un model economic sustenabil pentru rugby-ul din regiune. Concret, alianța va colabora pe zona de înaltă performanță, în formarea antrenorilor și în dezvoltarea rugby-ului de juniori și tineret. Va analiza și posibilitatea unor competiții noi, de nivel mai ridicat, între cele patru națiuni, plus oportunități comerciale comune. Membrii se vor coordona și în cadrul organismelor internaționale, iar alianța va fi condusă de un Comitet de Coordonare cu președinție rotativă.
Momentul nu e întâmplător. De ani buni, echipele din „eșalonul doi” european se plâng că circuitul de elită e practic închis. Turneul celor Șase Națiuni nu are promovare și retrogradare, iar meciurile cu adversari de top sunt rare. Georgia a dominat constant competițiile Rugby Europe și a cerut în repetate rânduri o șansă la nivelul superior, fără rezultat. Singură, presiunea Tbilisiului n-a fost suficientă. Un bloc de patru federații, cu un membru în Consiliul World Rugby, are însă alte argumente în negocieri.
Pentru România, miza e cel puțin la fel de mare. Stejarii au pierdut teren în ultimul deceniu, iar fără meciuri mai dese și mai grele decalajul față de elită riscă să crească. O competiție constantă cu Georgia, Spania și Portugalia, plus resurse comerciale puse în comun, ar putea oferi exact ritmul de joc și finanțarea care lipsesc acum. Rămâne de văzut dacă marile federații vor accepta să cedeze ceva din controlul asupra calendarului și a banilor. Istoric, nu au făcut-o de bunăvoie.
Documentul a fost semnat, din partea Georgiei, de președintele David Kacharava, de CEO-ul Vasil Abashidze și de George Nijaradze, membru în Consiliul World Rugby. Portugalia a fost reprezentată de președintele federației, Carlos Amado da Silva, și de directorul de Înaltă Performanță, Frederico Sousa. Spania i-a trimis pe președintele Juan Carlos Martín Hansen și pe vicepreședintele Gabriel Sáez. Pentru România a semnat Alin Petrache, președintele Federației Române de Rugby: „Suntem extrem de bucuroși că, pentru prima dată, avem o voce comună”.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original