Natalia Elena Intotero, propusă pentru șefia Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, vrea să relanseze programul Rabla pe un calendar stabilit din timp și să investească 800 de milioane de euro în apă și canalizare. Și-a prezentat prioritățile în Parlament, după ce luni, 19 octombrie 2026, comisiile parlamentare de specialitate reunite i-au dat aviz favorabil.
Pentru Rabla, candidata a spus că, împreună cu Ministerul Economiei, dorește să fixeze încă de acum calendarul pe 2027 și 2028, astfel încât programul să pornească în prima parte a fiecărui an. Noua formă ar urma să favorizeze mașinile accesibile și cu emisii reduse, dar și producția auto din România și din Uniunea Europeană, în limitele legislației europene. Planul mai include plăți mai rapide către dealeri, reciclarea corectă a autovehiculelor casate și o evaluare publică anuală a rezultatelor, în care ar intra și producătorii de piese și componente.
Intotero a argumentat că Rabla are și o miză economică: industria auto oferă circa 220.000 de locuri de muncă directe, iar România produce anual aproximativ 500.000 de autoturisme, din care peste 80% merg la export. Insistența pe predictibilitate nu e întâmplătoare, de vreme ce programul a fost adesea criticat pentru lansările întârziate și pentru plățile care au făcut așteptați dealerii.
Pe apă și canalizare, din cei 800 de milioane de euro, 400 de milioane ar urma să fie alocate în 2026–2028 pentru extinderea rețelelor și modernizarea stațiilor de epurare. Banii ar merge întâi în localitățile care nu respectă încă obligațiile europene privind accesul la apă, canalizare și tratarea apelor uzate. Intotero a mai anunțat că va verifica felul în care au fost cheltuite fondurile destinate acestui domeniu. Tot în zona investițiilor, ea propune scurtarea termenelor pentru avize și autorizații de mediu: documentele ar fi analizate în paralel acolo unde legea permite, iar cererile de completări ar fi trimise, pe cât posibil, într-un singur set de observații. Cerințele de protecție a mediului rămân, a precizat ea, dar nu ar trebui să blocheze proiectele.
La deșeuri, aproximativ 80% din cele municipale ajung la groapa de gunoi, iar adoptarea Planului național pentru gestionarea și prevenirea deșeurilor ar permite deblocarea finanțărilor din PDD-TJ. În păduri, accentul cade pe reducerea tăierilor ilegale și pe urmărirea mai strictă a transporturilor de lemn, prin operaționalizarea SUMAL 3.0, sistemul informatic care ar trebui să monitorizeze lemnul de la exploatare până la comercializare.
Candidata promite și intervenții mai rapide atunci când urșii și lupii intră în localități, cu modificări legislative în primele șase luni de mandat. Intervențiile asupra populației de urși ar urma să se bazeze pe evaluări științifice, cu implicarea Academiei Române.
Sursă text și foto: Știri Hunedoara — articolul original