Lumea nu va mai putea evita depășirea pragului de 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris. Concluzia aparține Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), care a prezentat miercuri, 21 octombrie 2026, la Nairobi, raportul anual despre decalajul dintre emisiile de gaze cu efect de seră și țintele climatice. Dacă statele își mențin politicile de acum, încălzirea poate ajunge la 2,8 grade în acest secol și va continua să crească și după 2100.
Documentul, intitulat „Emissions Gap Report 2026: The Point of Return”, este a șaptesprezecea ediție a seriei. UNEP a comparat mai multe drumuri posibile. Dacă toate planurile climatice naționale depuse în baza Acordului de la Paris ar fi duse la capăt, încălzirea s-ar opri la 2,6 grade. Iar în cel mai optimist scenariu, cu planurile naționale și cu țintele suplimentare de neutralitate climatică atinse integral, ar rămâne la 2,1 grade.
Cifrele sunt mai slabe decât cele de anul trecut, când UNEP estima 2,3–2,5 grade pentru aplicarea integrală a angajamentelor și 2,8 grade pentru politicile de atunci. Organizația explică deteriorarea prin retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris și prin revizuirea estimărilor privind emisiile istorice. Noile planuri climatice depuse de la raportul precedent au schimbat proiecțiile doar „neglijabil”. Mai mult, fiecare cinci ani de emisii de dioxid de carbon la nivelul actual împing vârful încălzirii în sus cu aproximativ 0,1 grade.
Raportul nu închide însă ușa complet. Descrie un scenariu de „depășire cât mai mică posibil”, în care temperatura urcă până la 1,7–1,8 grade pe la jumătatea secolului, apoi coboară la 1,5 grade sau sub acest prag până în 2100, cu o șansă de circa 50%. Prețul ar fi uriaș: emisiile globale ar trebui să scadă cu 18% până în 2030, cu 45% până în 2035 și cu 69% până în 2040, toate față de nivelul din 2025. Asta înseamnă o reducere medie de 5,7% pe an între 2025 și 2035, mai abruptă decât cele aproximativ 5% pe an din traiectoriile celui mai recent raport al IPCC. Planurile deja depuse, chiar aplicate complet, ar da doar o scădere de 5–8% până în 2030 și de 11–15% până în 2035.
Scenariul cere și extragerea din atmosferă, cu stocare permanentă, a circa 320 de miliarde de tone de dioxid de carbon de-a lungul secolului, echivalentul a aproximativ opt ani de emisii globale de CO₂ la nivelul din 2024. UNEP avertizează că șansele de reușită sunt incerte din cauza obstacolelor socioeconomice și tehnologice și că eliminarea carbonului nu poate înlocui reducerea emisiilor.
Situația de acum nu oferă prea multe motive de optimism. Emisiile globale au crescut în medie cu 0,8% pe an în ultimul deceniu, iar în 2025 au rămas aproximativ la nivelul din 2024. Raportul precizează totuși că e prea devreme pentru a spune că au atins vârful. Emisiile de CO₂ din combustibili fosili au crescut în 2025, iar cele de metan au stagnat.
Sursă text și foto: Albaiulianul — articolul original