Uniunea Musulmană din România le cere credincioșilor să renunțe la monumentele funerare scumpe, la foișoarele din fier și sticlă, la gardurile înalte și la fotografiile gravate pe pietrele de mormânt. Mesajul a fost transmis într-o postare publică a organizației, publicată până duminică, 11 octombrie 2026, și susține că astfel de obiceiuri, frecvente și în cimitirele musulmane din țară, sunt „departe de învățăturile autentice ale Islamului”.
Argumentul central ține de ideea de egalitate în fața morții. „Indiferent de rangul social, de avere sau de origini, fiecare om părăsește această lume îmbrăcat în aceleași pânze simple din bumbac alb (Kafan)”, explică organizația, care vede în moarte „marea egalizare”. Potrivit tradiției islamice invocate, mormântul trebuie să fie foarte simplu, ridicat de la pământ doar cu o palmă. Piatra funerară ar avea un singur rol: să indice, modest, numele celui decedat, ca rudele să știe unde să vină să se roage pentru el.
Uniunea spune că monumentele somptuoase s-au înmulțit „din necunoaștere, din dorința de a fi în rând cu lumea sau din simplă fală”. Fotografiile și chipurile gravate sunt considerate „complet străine de Islam”, iar, în formularea mesajului, „nicio bucată de marmură scumpă, niciun foișor de sticlă și nicio fotografie gravată” nu aduc ușurare sufletului din mormânt.
Postarea ridică și o problemă practică. În multe cimitire, mormintele sunt săpate unul lângă altul, fără alei, așa că vizitatorii ajung să calce pe bordurile sau pe pământul altor morminte. Pentru musulmani, spune organizația, e un lucru grav: conform tradiției invocate, Profetul ar fi spus că e mai bine ca un om să stea pe un cărbune încins decât să calce pe un mormânt. Ca soluții, Uniunea cere administrațiilor și comunității extinderea cimitirelor, deschiderea unora noi sau reutilizarea mormintelor vechi de familie, în limitele regulilor religioase.
Comunitatea musulmană este una restrânsă numeric. La recensământul din 2021, 0,4% dintre românii care și-au declarat religia s-au declarat musulmani, deși muftiul Cultului Musulman, Murat Iusuf, a spus că cifra reală ar fi mai mare, de aproximativ 88.000 de credincioși. Cei mai mulți trăiesc în Dobrogea, mai ales în județul Constanța, unde se află și sediul Muftiatului, singura instituție care îi reprezintă oficial pe musulmani în relația cu statul, potrivit legii cultelor. Cel mai vechi lăcaș de cult musulman din țară este moscheea Esmahan Sultan din Mangalia, construită în 1525.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original