Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa: Eurostat/Femeile din România lucrează, în medie, doar 29 de ani România are cea mai scurtă durată de viață activă din UE — doar 32,7 ani, față de media europeană de 37,5 ani, arată raportul Eurostat 2025. Un european obișnuit, în vârstă de peste 15 ani, este de așteptat să petreacă în medie 37,5 ani pe piața muncii — fie angajat, fie în căutarea unui loc de muncă.
România se situează însă la polul opus al acestui clasament: cu doar 32,7 ani, țara noastră are cea mai scurtă durată estimată a vieții active din toată Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent raport Eurostat, publicat în iulie 2026, cu date pentru 2025. La nivelul Uniunii Europene, acest indicator a ajuns la 37,5 ani în 2025, în creștere de la 37,2 ani în 2024. Din 2016 până în prezent, durata de viață activă a crescut constant în UE, de la 35,2 la 37,5 ani — un plus de 2,3 ani în aproape un deceniu, reflectând probabil o combinație de creștere a vârstei de pensionare în multe state membre, participare mai mare a femeilor pe piața muncii și îmbunătățirea condițiilor de sănătate care permit rămânerea mai îndelungată în activitate.
Șapte state membre au o durată de viață activă de 40 de ani sau mai mult: Olanda (44,0 ani) conduce detașat clasamentul, urmată de Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1). La polul opus, cele mai scurte durate de viață activă din UE se înregistrează în România (32,7 ani), Italia (33,0) și Bulgaria (34,6) — toate cu peste patru-cinci ani sub media europeană. Raportul Eurostat scoate în evidență și un decalaj semnificativ de gen, valabil în toate statele membre, dar cu variații mari de amploare.
La nivelul UE, bărbații sunt de așteptat să lucreze, în medie, 39,5 ani, față de doar 35,4 ani pentru femei — o diferență de peste 4 ani. Pentru bărbați, cele mai lungi durate de viață activă se înregistrează în Olanda (45,9 ani), Suedia și Danemarca (44,5 ani fiecare) și Irlanda (43,4 ani), în timp ce cele mai scurte apar în Bulgaria (35,9 ani), România (36,0 ani) și Croația (36,3 ani). Pentru femei, topul este condus de Suedia (42,3 ani), Olanda (41,9) și Estonia (41,8), iar cele mai reduse durate se regăsesc în Italia (28,4 ani), România (29,1 ani) și Grecia (31,8 ani).
Practic, o femeie din România petrece, în medie, cu aproape 7 ani mai puțin pe piața muncii decât o femeie din Suedia — unul dintre cele mai mari decalaje din întreaga Uniune Europeană. Poziția României la coada acestui clasament, atât la nivel general, cât și separat pentru bărbați și femei, ridică întrebări relevante despre structura pieței muncii locale: rate de ocupare mai scăzute în anumite grupe de vârstă, ieșiri timpurii din activitate (fie prin pensionare anticipată, fie prin migrația forței de muncă în străinătate — fenomen care nu este surprins direct de acest indicator, dar care poate influența indirect ratele de participare la piața internă a muncii), precum și un decalaj de gen mult mai accentuat decât media europeană, posibil legat de responsabilitățile de îngrijire a copiilor și a familiei care revin disproporționat femeilor. Comparativ cu vecinii din regiune, situația României este apropiată de cea a Bulgariei, dar mult sub cea a altor state din estul UE precum Polonia (38,1 ani) sau Cehia (39,1 ani), ceea ce sugerează că decalajul nu este pur regional, ci reflectă particularități specifice ale pieței muncii românești.