România a încasat deja 4,09 miliarde de euro din fondurile de coeziune în acest an, față de o țintă de 5,28 miliarde, ceea ce înseamnă că obiectivul pare aproape asigurat. Anunțul a fost făcut vineri, 16 octombrie 2026, la Palatul Victoria, de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, potrivit Agerpres.
Pentru a ajunge la țintă, mai sunt de acoperit circa 1,2 miliarde de euro, prin ultimele două cereri de rambursare, programate pentru noiembrie și decembrie. „Vom depăși această țintă. Deci România își va depăși țintele asumate pe politica de coeziune în acest an”, a spus Pîslaru.
Ministrul a așezat cifrele de acum în oglindă cu cele din vara lui 2025. La 2 iunie 2025, când, în ordinea relatării sale, „se trăsese o linie”, România încasase 3,28 miliarde de euro din exercițiul bugetar început în 2021, adică 10,58% din alocarea europeană de 31 de miliarde. Astăzi, absorbția ajunge la 11,31 miliarde de euro, o rată de 36,51%. Rezultă 8,03 miliarde de euro intrate în perioada Guvernului Ilie Bolojan, de aproximativ 3,45 ori mai mult decât se primise până atunci.
Potrivit lui Pîslaru, rata actuală pune România peste media europeană, de circa 29%. Țara se află pe locul al doilea în Uniune la sumele absolute, după Polonia, și în primele zece state la procentul de absorbție. Ministrul a notat că subiectul fondurilor de coeziune „se discută mai puțin” în spațiul public, comparativ cu alte capitole.
La coeziune se adaugă banii din Planul Național de Redresare și Reziliență. Cererea de plată nr. 4 a adus 2,251 miliarde de euro, iar, însumată cu cei 8 miliarde de la coeziune, rezultă, în calculul ministrului, o sumă record de peste 10 miliarde de euro. Cererea de plată nr. 3, încasată recent, a însemnat încă 298 de milioane de euro sub formă de grant, iar totalul din PNRR ajunge astfel la 2,5 miliarde de euro.
Pîslaru a precizat că sumele la care s-a referit nu includ fonduri agricole, ci doar coeziune și PNRR.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original