Senatorul PSD de Prahova Ştefan-Radu Oprea este propunerea social-democraților pentru șefia Ministerului Apărării Naționale în viitorul Guvern condus de premierul desemnat Luca Niculescu. Anunțul a venit miercuri, 14 octombrie 2026, de la președintele partidului, Sorin Grindeanu, după ședința Consiliului Politic Național al PSD, care a hotărât intrarea la guvernare. Nominalizarea apare însă pe fondul unor semnalări privind un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani asociat numelui lui Oprea, despre care sursa noastră nu oferă detalii.
Grindeanu a prezentat miercuri lista propunerilor PSD pentru Cabinetul Niculescu, iar informația a fost relatată de News.ro. Din materialul disponibil nu reiese în ce stadiu se află dosarul menționat, ce acuzații concrete există sau dacă Oprea ori PSD au reacționat public. Fără aceste elemente, orice concluzie despre impactul asupra nominalizării ar fi prematură.
Oprea, născut la 14 iunie 1970 la Ploiești, e inginer, absolvent din 1994 al Universității de Petrol-Gaze din orașul natal. A intrat în politică după o carieră în afaceri, în construcții și instalații electrice, unde a înființat împreună cu Mihail Ştefănescu mai multe firme, printre care grupul Urban, cu contracte la instituții publice. Membru PSD din 2007, a fost prefect de Prahova din 2009, apoi vicepreședinte al organizației județene, iar din decembrie 2012 este senator.
Are și un traseu guvernamental lung: ministrul Mediului de Afaceri, Comerțului și Antreprenoriatului în Guvernul Dăncilă, din ianuarie 2018 până în noiembrie 2019, apoi ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în primul Guvern Ciolacu, din iunie 2023 până în decembrie 2024. În 2025 a condus Cancelaria premierului, cu rang de ministru, iar din iunie același an a fost secretar general al Guvernului, la numirea lui Ilie Bolojan. Demisia de la SGG a venit în aprilie 2026, odată cu căderea cabinetului Bolojan.
Perioada de la Secretariatul General a fost agitată. Oprea s-a contrazis cu Mihai Jurca, șeful Cancelariei, pe tema reducerii numărului de posturi, iar un scandal a izbucnit după ce a comparat tăierile de personal cu Auschwitz. Ulterior şi-a cerut scuze, spunând că vorbele i-au fost înțelese greșit. Nu e o carte de vizită obișnuită pentru un ministru al Apărării, minister cu buget mare și cu un rol sensibil în relația României cu NATO, un subiect care contează și în Transilvania, unde se află mai multe unități militare, inclusiv în județul Cluj.
Sursă text și foto: Ziua de Cluj — articolul original