Includerea metroului clujean în programele de finanțare europeană nu înseamnă că toți banii necesari sunt efectiv asigurați. Avertismentul vine de la Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, care spune că axa pe care sunt mutate proiectele scoase din PNRR este supracontractată cu aproximativ 300%. Declarațiile au fost făcute după ce, la 1 octombrie 2026, primarul Emil Boc a anunțat în Consiliul Local Cluj-Napoca un nou contract de finanțare pentru magistrala subterană.
Contractul prezentat de Boc prevede 357 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, la care se adaugă 46 de milioane de euro de la bugetul de stat și 7 milioane de euro de la bugetul local. Banii vin prin Programul Regional 2021–2027 și acoperă 8,8 kilometri de magistrală, cu termen de implementare până la 31 decembrie 2029. Primarul a spus că metroul ar trebui finalizat integral până în 2032. „Important este că avem contractul acum. E treaba antreprenorului să își demonstreze capacitatea”, a declarat edilul, care a recunoscut și întârzierile: o parte importantă a lucrărilor se află încă în faza de proiectare, iar el a cerut accelerarea ritmului.
Cosma privește lucrurile mai rece. Pentru proiectele mutate din PNRR în Programul Transport, spune el, finanțarea trecută în documente nu e totuna cu banii din cont. „Teoretic, sunt acolo, practic e o discuție de unde găsim banii efectiv”, a explicat secretarul de stat. Mecanismul l-a numit „sac fără fund”, iar supracontractarea înseamnă, în termeni simpli, că proiectele aprobate cer mai mulți bani decât are axa la dispoziție.
Metroul din Cluj nu e singurul în această situație. Cosma a pomenit și metroul din București, precum și anumite tronsoane ale Autostrăzii A8. „Situația lor a fost tranșată în 2023–2024, când Comisia Europeană a spus că au fost probleme cu licitațiile. Au fost scoase din PNRR, mutate pe Programul de Transport, vestita supracontractare, «sacul fără fund»”, a declarat el. Printre cauze, a indicat și desincronizări între sistemul românesc de achiziții și JOUE, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. România a renegociat apoi cu Bruxelles-ul modul de finanțare, urmărind sume proporționale cu stadiul fiecărui proiect.
Miza ține acum de calendar și de gestionarea resurselor. „Ne apropiem cu pași rapizi de consumarea banilor. Ne facem planurile pentru următorul exercițiu financiar european. E important să avem predictibilitate și pentru constructori”, a mai spus Cosma. El a menționat și fondurile rămase neutilizate din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), din care circa 500 de milioane de euro ar fi fost redirecționate către Ministerul Transporturilor pentru proiecte de infrastructură. Pentru Cluj, întrebarea rămâne dacă un contract semnat și o sumă scrisă pe hârtie vor ține pasul cu lucrările, în condițiile în care concurența pentru aceiași bani e mare.
Sursă text și foto: Actual de Cluj — articolul original