Vladimir Putin le-a transmis joi forțelor eurosceptice din Europa un mesaj care sună mai degrabă a încurajare decât a amenințare: Moscova nu are nevoie să dezmembreze Uniunea Europeană, pentru că aceasta „se va destrăma singură”. Declarația, făcută la Clubul Valdai și relatată de Nexta, nu e o simplă provocare retorică. Kremlinul pariază tot mai deschis pe partidele care pot schimba politica Europei din interior, prin alegeri, și le spune acum, aproape direct, că timpul lucrează în favoarea lor.
Liderul rus a combinat avertismentele cu oferte. A susținut că „țările europene de top” au față de Rusia o poziție mai agresivă decât Statele Unite, o formulare care pune Washingtonul și capitalele europene pe poziții diferite, sugerând că Europa e cea care blochează reconcilierea. În același timp, Putin a promis că firmele europene își vor recupera activele blocate în Rusia, într-un „scenariu favorabil”, și s-a declarat dispus să reia relațiile cu UE fără condiții preliminare. Mesajul are doi destinatari. Mediile de afaceri care au pierdut bani după retragerea din Rusia primesc un argument pentru normalizare. Politicienii care cer ridicarea sancțiunilor primesc o promisiune pe care o pot duce alegătorilor.
Contextul face ca aceste cuvinte să conteze. Partidele de extremă dreaptă și populiste câștigă teren pe tot continentul, iar multe dintre ele cer relaxarea sancțiunilor sau chiar o apropiere de Moscova. În Parlamentul European, aceste formațiuni s-au grupat în alianțe precum Patrioții pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ESN). Cea mai mare greutate o au cele care guvernează deja, în Ungaria, Slovacia și Cehia. Pentru Bruxelles, riscul cel mai serios vine însă din statele mari. AfD în Germania, Rassemblement National în Franța și FPÖ în Austria au șanse reale să câștige alegeri parlamentare. Curente asemănătoare există și în România și Bulgaria.
Ar fi totuși o greșeală să vedem extrema dreaptă europeană ca pe un bloc aliniat Kremlinului. Fratelli d’Italia, partidul Giorgiei Meloni, și PiS din Polonia sunt formațiuni profund conservatoare, dar rămân ferm pro-NATO, ostile Rusiei și susțin militar Ucraina. Această ruptură în interiorul dreptei radicale este, probabil, principalul obstacol în calea scenariului descris de Putin. „Destrămarea” Uniunii ar cere ca partidele suveraniste să fie de acord nu doar în privința Bruxellesului, ci și a Moscovei, iar pentru polonezi sau italieni acest lucru nu este deloc sigur.
Nici locul ales pentru mesaj nu e întâmplător. Fondat în 2004, Clubul de discuții Valdai a devenit tribuna preferată a lui Putin pentru declarații de politică externă și critici la adresa Occidentului. Practic, Kremlinul îl folosește ca instrument de „soft power”, pentru a se adresa elitelor occidentale și pentru a lansa mesaje în afara granițelor. De aceea, declarația de joi trebuie citită mai puțin ca o analiză despre viitorul UE și mai mult ca un semnal de campanie. Este adresată celor care, în următoarele cicluri electorale, ar putea decide dacă Europa își menține linia dură față de Rusia sau începe să o abandoneze.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original