Un autoturism second-hand cu kilometraj mic și preț sub piață poate ascunde exact opusul a ceea ce promite: mașinile cu daune înregistrate sunt mai des „corectate” la bord decât cele fără istoric de accidente. Potrivit datelor citate în sursă, 8,7% dintre autoturismele cu daune aveau kilometrajul falsificat, față de 5,9% în cazul celor fără daune.
Diferența nu e uriașă, dar are logică comercială. O mașină reparată după un accident, adesea cu piese neoriginale, pierde din valoare. Un kilometraj redus artificial recuperează o parte din această pierdere, iar cumpărătorul vede doar cifra de pe bord, nu și istoricul real al vehiculului. Cele două probleme se acoperă astfel una pe alta: avaria rămâne ascunsă, iar uzura reală la fel.
Pentru cine cumpără, costul se vede abia după semnare. Un motor, o cutie de viteze sau o structură de caroserie cu uzură mai mare decât cea declarată înseamnă reparații neprevăzute, iar la revânzare mașina se va devaloriza mai mult decât se aștepta proprietarul. Prețul „atractiv” devine, în astfel de cazuri, o reducere aparentă.
Soluția rămâne verificarea înainte de plată: un raport de istoric al vehiculului, compararea kilometrajului cu cel din cărțile de service și din rapoartele ITP, o inspecție la un atelier independent, nu la unul propus de vânzător. Iar un preț prea bun față de piață, combinat cu o poveste vagă despre proveniența mașinii, e un motiv suficient pentru a renunța.
Sursă text și foto: Jurnal de Vest — articolul original