Rusia ar putea declanșa o criză alimentară la nivel mondial prin atacurile din Marea Neagră, a avertizat marți, 20 octombrie 2026, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Ea a vorbit despre șase atacuri cu drone suspectate a fi rusești în doar zece zile, unele petrecute inclusiv în apele teritoriale ale României și Bulgariei, pe care le-a numit o escaladare „periculoasă și inacceptabilă”.
Avertismentul vine într-o regiune prin care trec importante rute de export de cereale, ceea ce explică de ce un val de incidente maritime ar avea ecou dincolo de zona de conflict. Kallas nu a detaliat în intervenția redată de sursă mecanismul prin care ar apărea criza, dar mesajul e limpede: siguranța navigației în Marea Neagră contează nu doar pentru statele riverane, ci și pentru piețele alimentare.
Pentru a răspunde amenințărilor, oficialul european a pus accent pe detecția timpurie și pe schimbul de informații în timp real. În această logică, a spus ea, un rol important îl va avea hub-ul pentru Marea Neagră, care urmează să fie creat în curând de România și Bulgaria cu sprijinul UE și care ar trebui să întărească componenta de informații. Europa, a mai adăugat Kallas, are nevoie de capacități suplimentare pentru a contracara amenințările aeriene și maritime.
În dezbatere au intervenit și eurodeputați români. George Axinia (AUR) a susținut că România este afectată de instabilitatea din Marea Neagră de aproape cinci ani și a cerut, printre altele, investiții în tehnologii anti-dronă și desfășurarea lor în România și Bulgaria. Siegfried Mureșan (PNL) a formulat trei cereri: operaționalizarea centrului pentru securitate maritimă la Marea Neagră, redirecționarea fondurilor SAFE neutilizate către România și Bulgaria pentru apărare în regiune și alocarea de bani dedicați securității Mării Negre în viitorul buget multianual al UE.
Discuția are loc într-un moment în care Parlamentul European ar urma să adopte în această săptămână o rezoluție privind valul recent de incidente, iar bugetul UE pentru 2028-2034 domină agenda summitului liderilor europeni de la Bruxelles. Ținta cererilor României pare așadar bine aleasă: negocierea banilor pentru următorul cadru financiar este momentul în care securitatea Mării Negre poate primi sau nu o linie bugetară proprie.
Sursă text și foto: Radio România Brașov FM — articolul original