Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Horațiu Moldovan a recunoscut că există probleme de aprovizionare cu anumite medicamente, inclusiv cu medicamente citostatice Există în continuare discontinuități în aprovizionarea cu anumite medicamente, inclusiv citostatice, însă acestea nu sunt provocate de lipsa finanțării din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, susține președintele CNAS, Horațiu Moldovan. Șeful CNAS a explicat că problemele apar în principal la nivelul producției și al lanțurilor de distribuție și că situații similare există și în alte state.
În același timp, el a avertizat că România trebuie să schimbe modul în care sunt stabilite prețurile și decontate medicamentele, în caz contrar sistemul riscând să devină nesustenabil financiar. În aceeași conferință de presă, Horațiu Moldovan a anunțat că portalul E-Sănătatea mea este funcțional, iar pacienții pot începe să aibă acces la mai multe informații despre propriul istoric medical. Horațiu Moldovan a recunoscut că există probleme de aprovizionare cu anumite medicamente, inclusiv cu medicamente citostatice, însă a respins ideea că acestea ar fi cauzate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
„Am recunoscut în mod foarte clar și transparent că există anumite discontinuități pentru anumite medicamente, inclusiv pentru medicamentele citostatice. Astfel de discontinuități există nu doar în România, există în toate țările din Uniunea Europeană și din lume”, a declarat președintele CNAS. El a precizat că problemele sunt generate în principal de producție și de lanțurile de distribuție.
„Sub nicio formă nu există astfel de discontinuități în România din motive imputabile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casa Națională fiind instituția care se ocupă cu finanțarea și decontarea acestor medicamente. ” Monitorizarea stocurilor este responsabilitatea Ministerului Sănătății și a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. În anumite situații poate interveni și Unifarm.
Potrivit șefului CNAS, sistemul de alertă privind stocurile a fost modificat astfel încât procedurile pentru acoperirea unor nevoi speciale să poată fi declanșate mai devreme. Horațiu Moldovan a ținut să precizeze că analiza cheltuielilor din sistemul de sănătate nu înseamnă reducerea accesului pacienților la tratamente. „Desigur că am făcut această analiză și vreau să clarific acest lucru în spațiu public, că nu vorbim despre tăieri la medicamente, ci vorbim despre cheltuirea mai eficientă a banilor pe care îi avem, inclusiv pe medicamente, dar nu doar pentru medicamente, în tot sistemul sanitar.
” Potrivit datelor prezentate de președintele CNAS, cheltuielile pentru medicamente au crescut în ultimii trei ani cu aproximativ 5 miliarde de lei anual, adică echivalentul a peste un miliard de euro pe an. În aceste condiții, Moldovan estimează că bugetul destinat medicamentelor ar putea ajunge la aproximativ 40 de miliarde de lei în 2028, de la circa 25 de miliarde de lei anul trecut. Una dintre principalele probleme identificate de conducerea CNAS este mecanismul prin care sunt stabilite prețurile medicamentelor și nivelul la care acestea sunt decontate.
„Și am tras un semnal de alarmă că dacă nu vom regândi mecanismul legislativ de stabilire a prețurilor și reimbursarea medicamentelor, vom ajunge, nu mai departe de anul următor, într-un colaps, pentru că ceea ce trebuie să facă România este să decupleze prețul oficial al medicamentului de prețul de decontare în sistemul de asigurări sociale de sănătate. ” Potrivit lui Moldovan, un asemenea mecanism este utilizat și în alte state și ar putea permite României să introducă mai rapid medicamente inovatoare pe lista celor compensate. El a comparat evoluția cheltuielilor din România cu media europeană.
În timp ce bugetele pentru medicamente cresc, în medie, cu aproximativ 4% în Uniunea Europeană, în România creșterea din ultimii ani a fost de aproximativ 20%.