Vestele Galbene, mișcarea socială care a zguduit Franța în 2018 și 2019, au anunțat pentru sâmbătă, 17 octombrie 2026, o mie de acțiuni de protest împotriva scumpirilor. Ele vor să se alieze cu liceenii și studenții, deja furioși din cauza lipsei de resurse în educație, și să „recupereze strada”, la doar șase luni de alegerile prezidențiale. Informația a fost transmisă vineri de agenția AFP, citată de Agerpres.
Apelurile ca vestele galbene să fie îmbrăcate din nou circulă pe rețelele sociale de câteva săptămâni, dar în ultimele zile au prins avânt, pe fondul nemulțumirii din licee. Joi, principalele organizații de tineret active din septembrie, care cer condiții mai bune de învățare și se opun platformei de acces în învățământul superior Parcoursup, au cerut extinderea mobilizării. Documentul lor, intitulat „jaunes et jeunes” („galbeni și tineri”), îi cheamă laolaltă pe Vestele Galbene, Gen Z, Indignați, țărani, pompieri, muncitori, profesori, cadre medicale, apărători ai mediului, locuitori din cartiere și pensionari.
Lista revendicărilor e atât de lungă încât pare să adune toate motivele de supărare: prețul carburanților, înghețarea alocațiilor și a salariilor în proiectul de buget, represiunea poliției, deficitul de profesori, respingerea Parcoursup, închiderea unor servicii publice și critica capitalismului. Pentru sâmbătă sunt anunțate manifestații și blocaje în orașe, baraje filtrante, adunări în sensuri giratorii, pe poduri, la benzinării, în gări și la depozite petroliere.
Această posibilă „convergență a luptelor” e privită cu teamă de autorități, iar contextul explică de ce. Inflația a ajuns în septembrie la 3,1% pe un an, cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2024, puterea de cumpărare scade, iar țara e supraîndatorată și urmărită atent de piețele financiare, ceea ce lasă guvernului puțin spațiu de manevră.
Miza politică e la fel de importantă. Partidul stângii radicale La France insoumise cheamă de săptămâni la această convergență și speră să profite de ea. Deocamdată însă, în sondajele dinaintea prezidențialelor conduce Marine Le Pen, candidata extremei drepte.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original