Moneda națională a încheiat prima parte a săptămânii pe un teren mai liniștit, luni, 19 octombrie 2026, când euro a coborât de la 5,3368 la 5,3272 lei. De la începutul anului, leul rămâne totuși mai slab cu circa 4,5% în raport cu moneda europeană. Piața a primit bine perspectiva instalării unui guvern PSD la Palatul Victoria, după aproape cinci luni de interimat al cabinetului Bolojan, iar Banca Națională nu a mai fost nevoită să intervină pentru a opri deprecierea.
Mișcarea de luni era previzibilă încă de dimineață, când cotațiile din Asia coborâseră până la 5,305 lei. Pe piața locală, tranzacțiile s-au desfășurat apoi într-un culoar între 5,323 și 5,332 lei. În regiune, imaginea e neuniformă: zlotul polonez a pierdut 3,7% de la începutul anului, coroana cehă circa 0,8%, în timp ce forintul maghiar a câștigat aproape 5,5% și rămâne singura monedă din grup care s-a întărit.
Pe piața datoriei publice, calmul de pe curs nu s-a văzut și în apetitul investitorilor. Randamentul obligațiunilor românești la zece ani a urcat ușor, la 7,11–7,22%, iar Trezoreria a simțit asta la licitația de luni, pentru titluri cu scadența în iulie 2040. Ministerul Finanțelor programase 500 de milioane de lei, dar ofertele au însumat doar circa 311 milioane, mult sub nivelul de joia trecută, de la licitația pentru titluri cu scadența în octombrie 2029. Statul s-a împrumutat în final cu 193,75 milioane de lei, la o dobândă medie anuală de 7,10%.
Piața monetară a rămas stabilă după creșterile din săptămânile anterioare, care aduseseră ROBOR la niveluri apropiate de cele de la începutul anului. Indicele la trei luni, folosit la calculul dobânzilor pentru majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,08%, față de 6,10% la începutul săptămânii trecute. Cel la șase luni, care intră în rata creditelor ipotecare, a urcat de la 6,13% la 6,14% (luni trecută era 6,15%), iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,19%, de la 6,22%.
Pe plan extern, euro a fost apăsat de tensiunile sociale și politice din Europa: revolta tinerilor din Franța, Italia și Belgia, criza politică și fiscală de la Paris și alegerile anticipate din Spania. După ce vinerea trecută se apropiase de 1,1270 dolari, moneda unică a coborât la începutul săptămânii între 1,1182 și 1,1235 dolari. Dolarul american a urcat astfel la 4,7520 lei, de la 4,7430, dar rămâne sub nivelul de 4,7714 lei de luni trecută. Lira sterlină a ajuns la 6,3336 lei, depășind vechiul maxim istoric de 6,3273 lei, atins miercurea trecută, iar francul elvețian a urcat de la 5,7558 la 5,7591 lei.
Gramul de aur a scăzut de la 637,7784 la 636,9848 lei, în timp ce uncia s-a tranzacționat între 4.157 și 4.191 de dolari. Unii analiști văd o revenire peste 5.000 de dolari, pe fondul achizițiilor băncilor centrale, care au cumpărat în septembrie circa 63 de tone, cel mai mare volum lunar din noiembrie 2024. Cel mai mare cumpărător este Banca Populară a Chinei, ale cărei rezerve ajung la aproximativ 2.410 tone, adică 9% din totalul rezervelor țării. Bitcoin a oscilat între 81.940 și 83.050 de dolari, iar ethereum între 2.400 și 2.445 de dolari.
Sursă text și foto: Impact Press — articolul original