Comitetul decisiv al Radei Supreme de la Kiev a respins luni, 12 octombrie 2026, proiectul de lege nr. 16119-1, menit să atenueze prevederile controversate ale proiectului 16119 din 1 octombrie 2026 privind educația minorităților. Consecința este că textul inițial rămâne neschimbat, iar școlile românești din Ucraina riscă să treacă spre predarea preponderent în limba ucraineană. Proiectul complementar nu va mai ajunge pe ordinea de zi a ședinței plenare de astăzi.
Vestea a fost dată de Anatol Popescu, președintele fondator al Asociației „Basarabia” din Odesa, una dintre cele mai active organizații ale românilor din sudul Ucrainei. Potrivit lui, respingerea lasă în picioare prevederile care limitează sever drepturile educaționale ale minorităților naționale, inclusiv ale comunității românești din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.
Proiectul 16119-1 fusese gândit ca o plasă de siguranță. Introducea garanții suplimentare pentru predarea în limba maternă și trebuia să împiedice transformarea școlilor românești în instituții în care limba ucraineană domină orele. Fără el, comunitatea rămâne fără acest amortizor legislativ, tocmai în momentul în care se discută soarta textului principal.
Deputatul de etnie română din parlamentul ucrainean, Gh. Mazurașu, le-a avertizat colegii că votul ar putea avea un cost politic. El a spus că sunt posibile blocaje din partea României pe traseul de integrare europeană a Ucrainei. Tema drepturilor minorităților a fost, de altfel, una sensibilă în negocierile de aderare, iar Bucureștiul a ridicat-o constant în relația cu Kievul.
Rămâne de văzut dacă prevederile vor fi votate în forma inițială și cum vor reacționa autoritățile române, în condițiile în care comunitatea de la Odesa, Cernăuți și din Transcarpatia cere deja garanții pentru școlile în limba română.
Sursă text și foto: Gazeta de Cluj — articolul original