Dintre toți oamenii de știință de la bordul navei Belgica, românul Emil Racoviță rămâne „campionul” expediției, pentru că a fost un cercetător de excepție. Afirmația îi aparține profesorului australian Patrick De Deckker, care a lansat miercuri, 7 octombrie 2026, la Cluj, versiunea în limba română a volumului „Expediția Belgica 1897–1899. Prima expediție care a iernat în apele Antarcticii. O poveste a unor realizări științifice extraordinare și a rezistenței umane”. Cartea a apărut la Presa Universitară Clujeană.
La eveniment au fost prezenți autorul, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB), prof. univ. dr. Daniel David, și directoarea Institutului „Emil G. Racoviță” pentru Studiul Vieții în Condiții Extreme, dr. habil. Ioana Meleg, în fața unui public numeros. De Deckker a explicat că unul dintre motivele pentru care a scris volumul este dorința ca studenții să afle cine au fost cercetătorii remarcabili ai vremii, între care și Racoviță.
Rectorul a pornit însă de la o amintire personală. În gimnaziu, a povestit el, profesorii de biologie nu uitau să vorbească despre Racoviță și despre expediția Belgica, iar un film cu diapozitive despre călătorie ajunsese să fie proiectat acasă, pe ușa dormitorului, împreună cu fratele său sau cu prietenii. „L-am văzut de multe ori. În legătură cu Racoviță acesta a fost momentul care m-a marcat”, a spus Daniel David.
În anii comunismului, a mai arătat rectorul, ideologia deforma multe lucruri, iar el știa despre Racoviță mai ales că fusese mare explorator, profesor universitar și președinte al Academiei Române. Abia după ce a ajuns student, apoi cadru didactic la Cluj, a înțeles că accentul trebuia pus pe altceva: Racoviță s-a întors în țară, în primul rând, ca profesor la Universitatea din Cluj. Aici a fondat primul institut de speologie din lume și tot aici a pus bazele biospeologiei, înainte de a deveni rector și membru al Academiei Române.
Tocmai de aceea, spune Daniel David, a considerat o datorie ca, odată ajuns rector al UBB, să corecteze această istorie. Institutul care poartă numele savantului a fost reînființat, iar domeniul său de activitate a fost extins, astfel încât astăzi se ocupă de studiul vieții în condiții extreme. Rectorul a argumentat că tema rămâne actuală, mai ales în contextul pregătirilor pentru zboruri spațiale, și s-a declarat bucuros că, pornind de la o experiență din copilărie, ajunge să conducă universitatea cu care Racoviță și-a legat o parte din carieră.
Sursă text și foto: Făclia de Cluj — articolul original