Banca Centrală Europeană se așteaptă la o inflație mai mare în perioada următoare, dar nu vede deocamdată semne că scumpirea energiei se propagă în restul economiei. Declarația aparține președintei BCE, Christine Lagarde, și a fost făcută la Bangkok, la reuniunea Comitetului Monetar și Financiar Internațional al FMI, potrivit agenției ANSA. Mesajul, rostit în această săptămână în capitala Thailandei, dă pieței un indiciu despre cât de nerăbdătoare este BCE să strângă și mai tare șurubul dobânzilor.
„Perspectivele indică o inflație mai ridicată în viitor, mai ales pe termen scurt, având în vedere evoluțiile recente de pe piețele energiei”, a spus Lagarde. Ea a adăugat că BCE nu are dovezi că scumpirea energiei ar influența semnificativ alte prețuri sau salariile, peste ceea ce intrase deja în prognoze. Cifrele explică însă prudența: inflația anuală din zona euro a urcat în septembrie la 3,8%, de la 3,2% în august, iar energia s-a scumpit în 12 luni cu 18,8%. În Italia, inflația a ajuns la 4,1%.
Decizille BCE, a explicat Lagarde, se sprijină pe trei repere: perspectivele inflației și riscurile din jurul lor, evoluția inflației de bază și intensitatea cu care politica monetară se transmite în economie. Creșterea economică a rezistat, dar condițiile de finanțare s-au înăsprit. Dobânzile pe termen lung au crescut substanțial de la ultima reuniune a băncii, ceea ce, în opinia ei, va frâna economia și va tempera transmiterea prețurilor mai mult decât se anticipa în septembrie. Practic, piața face o parte din munca băncii centrale.
BCE a majorat dobânzile de două ori anul acesta, în iunie și în septembrie, primele scumpiri ale banilor din 2023 încoace. Dobânda la facilitatea de depozit se află acum la 2,50%. Următoarea decizie de politică monetară este programată pe 29 octombrie, iar Eurostat va publica pe 4 noiembrie estimarea rapidă a inflației din zona euro pentru octombrie.
La aceeași reuniune, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a cerut ca politica fiscală să refacă marjele de manevră și să protejeze sustenabilitatea datoriilor, prin reguli credibile pe termen mediu, precum cadrul fiscal al UE. El a spus că investițiile care susțin creșterea și cheltuielile sociale esențiale trebuie ferite de tăieri. Giorgetti a mai argumentat că rezistența economică presupune, pe termen mediu, diversificarea surselor de energie și a lanțurilor de aprovizionare, iar inteligența artificială aduce atât oportunități pentru productivitate, cât și riscuri ce trebuie gestionate atent.
Reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale se desfășoară la Bangkok pentru prima dată din 1991.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original