Județul Cluj are cea mai lungă rețea rurală de canalizare din România, dar în 14 comune apa curge deja prin conducte publice, iar apele uzate nu au unde să plece printr-o rețea publică. Datele INS, prelucrate de retailerul Neakaisa.ro și publicate miercuri, 21 octombrie 2026, arată că în 2025 rețeaua a ajuns la 1.370,1 kilometri, de la 1.197,6 kilometri în 2024. Creșterea de 172,5 kilometri înseamnă un avans de 14,4%, peste media națională de 11,8%.
Clujul se află astfel pe locul opt între cele 41 de județe analizate și depășește Timișul, aflat pe poziția a doua, cu 77,4 kilometri. Cele mai mari extinderi au venit din comunele Sic (30,6 kilometri), Cuzdrioara (25,1 kilometri) și Aluniș (18,4 kilometri). Numărul comunelor cu canalizare a urcat de la 55 la 61, deci șase localități noi într-un singur an.
Contrastul apare când pui rețeaua de canalizare lângă cea de apă. Aceasta din urmă s-a lungit cu 100,2 kilometri, până la 2.509,5 kilometri, și acoperă 75 de comune. Cu canalizare sunt doar 61, așa că la 100 de kilometri de conducte de apă revin circa 54,6 kilometri de canalizare. E mai bine decât la nivel național, unde raportul este de 37,1 la 100, dar tot departe de o infrastructură echilibrată. Într-o comună cu apă în rețea și fără canalizare, consumul crește, iar apele uzate ajung de regulă în fose septice sau, mai rău, în şanțuri și pe terenuri.
Cifrele au și o limită pe care analiza o recunoaște: ele măsoară lungimea rețelelor, nu numărul gospodăriilor racordate. O conductă care trece prin sat nu garantează că fiecare casă este legată la ea.
Ritmul diferă mult și între vecini. Mureșul a crescut cu 27,3% și e pe locul cinci pe țară, Bihorul cu 13,2%, Alba cu 11,6%, Bistrița-Năsăud cu 8,5%, Sălajul cu 5,6%, iar Maramureșul doar cu 4%. În fundal stă schimbarea condițiilor de locuire: în 2025, 75,5% dintre gospodăriile rurale din România aveau baie în casă, față de 20,4% în 2007.
Sursă text și foto: RefleqtMedia — articolul original