Un judecător din România ajunge să câștige, net, până la 20.346 de lei pe lună, la vârful grilei de la curțile de apel, arată datele făcute publice de Consiliul Superior al Magistraturii miercuri, 28 octombrie 2026. Cifrele apar în plină dispută după hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026 în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”, iar CSM le folosește pentru a-și susține poziția în dezbaterea despre veniturile magistraților.
Diferențele dintre trepte sunt mari. Un judecător stagiar primește între 6.990 și 8.285 de lei net lunar. La judecătorii, indemnizațiile nete se întind între 10.486 și 16.157 de lei, la tribunale între 14.390 și 17.948 de lei, iar la curțile de apel între 16.309 și 20.346 de lei.
Potrivit CSM, la 26 octombrie 2026 sistemul avea 4.544 de judecători. Dintre ei, 2.076 (circa 46%) lucrau la judecătorii, 1.503 (33%) la tribunale și 965 (21%) la curțile de apel. Instituția precizează că în aceste cifre intră și magistrați cu un grad profesional mai mare decât cel al instanței la care funcționează.
Pentru comparație, CSM citează datele INS: în august 2026, câștigul salarial mediu era de 5.688 de lei net și 9.497 de lei brut. Indemnizația brută a unui stagiar aflat la minimul grilei înseamnă de 1,26 ori media brută națională, iar cea a unui judecător definitiv cu grad de judecătorie, la nivelul minim, de 1,89 ori. Media celor 27 de state membre UE, calculată pe baza datelor CEPEJ din 2024 și publicată în „EU Justice Scoreboard 2026”, este de aproximativ 2,13, deci România rămâne sub acest reper. O analiză comparativă din 16 iulie 2025, privind veniturile de început de carieră, plasa țara pe locul 20 din 27 la venitul brut și pe locul 22 la cel net.
În comunicat, CSM mai face și o observație cu tentă politică. Instituția critică ceea ce numește transferarea divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale. Astfel de demersuri, susține CSM, pot aduce avantaje conjuncturale pe plan intern, dar afectează credibilitatea instituțiilor statului și imaginea României.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original