Guvernul propus de Siegfried Mureșan pare să intre în votul de miercuri din Parlament deja pierdut. PSD a anunțat oficial că nu îl va susține, iar fără social-democrați premierul desemnat nu are majoritate. În spatele acestui blocaj apare o întrebare pe care clasa politică o ocolește: dacă nici acest cabinet nu trece, sunt alegerile anticipate ieșirea din criză? Iulian Anghel, editorialist la Ziarul Financiar, crede că ar fi soluția logică. Tot el admite însă că nici anticipatele nu ar stinge o tensiune strânsă de ani de zile.
Tonul l-a dat luni Sorin Grindeanu. Liderul PSD a spus, potrivit Mediafax, că partidul său nu va vota „guvernul Bolojan de rit nou”, adică un cabinet pe care îl vede ca pe o continuare a celui anterior, doar cu alt nume în frunte. Grindeanu a spus că PSD nu cedează „la niciun fel de presiuni mediatice, la șantaj politic” și i-a acuzat pe adversari că au umplut spațiul public cu „fake news-uri” ca să forțeze votul social-democraților. Totodată, a spus că PSD vrea în continuare să guverneze după ce, în urma votului de miercuri, guvernul va cădea. Mesajul are două tăișuri: PSD respinge acest cabinet, dar nu renunță la putere. Probabil își dorește o renegociere în condițiile lui, nu o ieșire în opoziție.
Ruptura dintre cei doi a început de la o întâlnire care nu a mai avut loc. Grindeanu a refuzat să se vadă cu premierul desemnat, iar Mureșan a refuzat să meargă la sediul PSD, cum i se ceruse. Mureșan dă o altă versiune. Spune că nu stabiliseră nicio întâlnire la o anumită oră și într-un anumit loc. În schimb, l-ar fi sunat pe Grindeanu în jurul orei 11.30, iar acesta i-ar fi cerut să-i trimită principalele elemente ale programului de guvernare. Pare o dispută de protocol, dar spune mult: nicio tabără nu vrea să pară că a mers prima la cealaltă.
Anghel pornește de la un fapt pe care îl consideră semnificativ: România nu a organizat niciodată alegeri anticipate, nici în perioada monarhiei, nici în comunism, nici după 1989. Autorul crede că partidele mari le refuză din calcul și că astfel țin „20 de milioane de oameni ca prizonieri”. Refuzul are și o explicație la vârf. Președintele Dan crede că niște alegeri anticipate i-ar aduce la putere pe naționaliști. Editorialistul îi răspunde cu o întrebare: a explicat cineva, inclusiv președintele, care e diferența dintre patriotism și naționalism? Între timp, AUR a repetat la sfârșitul săptămânii că va cere suspendarea președintelui. Anghel spune că ar fi cea mai mare dintre prostiile imaginate vreodată, dar recunoaște că e un demers legitim, atâta timp cât Constituția îl permite și decizia le aparține parlamentarilor.
Chiar dacă s-ar dori, anticipatele nu vin repede. Constituția îi permite președintelui să dizolve Parlamentul doar dacă, în 60 de zile de la prima solicitare, nu s-a acordat votul de încredere și după ce au fost respinse cel puțin două cereri de învestitură. Căderea guvernului Mureșan ar fi, așadar, doar primul pas. Mai rămân două variante: încă o propunere de premier, poate una negociată cu PSD, sau o criză prelungită care să ducă la urne. Varianta câștigătoare depinde de cât de mult se tem partidele tradiționale de un scrutin pe care, după propriile calcule, l-ar putea pierde.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original