România ar putea ajunge să-și dubleze aproape capacitatea de stocare a energiei electrice printr-un singur proiect, la Ișalnița: un sistem de baterii cu putere instalată de aproximativ 950 MW și capacitate de 950 MWh, aflat în pregătire între companiile inițiatoare, instituțiile din București și Comisia Europeană. Proiectul vine într-un moment în care sistemul energetic se confruntă cu o stare de alertă, iar nevoia de stocare devine tot mai greu de ignorat.
Cifrele de la Transelectrica, valabile la 1 octombrie 2026 și consultate de Mediafax, arată cât de mare ar fi saltul. În prezent, instalațiile de stocare din țară însumează 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate, repartizate pe 55 de grupuri. Unele funcționează de sine stătător și se încarcă din rețea atunci când energia e ieftină sau în exces, altele fac parte din centrale mixte și stochează propria producție. Puterea instalată de acum echivalează cu aproximativ 80% din cea a centralei nucleare de la Cernavodă (1.400 MW), oprită în prezent din cauza debitelor scăzute ale Dunării.
Bateriile se încarcă când consumul e redus, fie din surse regenerabile proprii, fie direct din sistem, și cedează energie rețelei când Sistemul Energetic Național are nevoie de reglaj secundar. Ele nu înlocuiesc o centrală clasică, dar amortizează oscilațiile și acoperă vârfurile, exact ce lipsește când o capacitate mare iese din funcțiune.
Ideea de la Ișalnița a apărut ca soluție de rezervă. Inițial, aici trebuia să se construiască o centrală electrică pe gaz de 850 MW, o investiție de 759 de milioane de euro, pentru care fusese aprobată o finanțare de 253 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Licitațiile pentru acest proiect au eșuat, iar în ianuarie, după a doua încercare ratată, compania s-a reorientat spre stocare, lucru anunțat de oficialii ALRO la un eveniment de presă în luna mai și consemnat în raportul pe primul semestru.
Societatea de proiect, CCGT Power Ișalnița, este controlată de Complexul Energetic Oltenia, cu 59,9%, iar ALRO deține restul de 40,1%. La rândul său, Complexul Energetic Oltenia are ca acționar majoritar statul, prin Ministerul Energiei, cu 87,48%, urmat de Fondul Proprietatea (11,81%) și Electrocentrale Grup (0,46%). Grupul ALRO este controlat de Vimetco PLC din Cipru, cu 54,19%, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%); restul de 12,4% se tranzacționează la Bursa de Valori București.
Calendarul depinde și de Bruxelles. În februarie, Comisia Europeană a deschis o investigație aprofundată privind ajutorul de stat din planul modificat de restructurare al CE Oltenia, pe care Ministerul Energiei a numit-o o etapă procedurală normală. Planul fusese prenotificat în septembrie 2025 și notificat oficial în decembrie 2025, deci verdictul Comisiei va cântări greu în ce se poate construi, și cu ce bani, la Ișalnița.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original