Naționala Irlandei va intra duminică pe teren împotriva Israelului, în grupa B3 a Ligii Națiunilor, după o zi în care meciul a părut serios în pericol. Jucătorii au votat, iar o majoritate semnificativă a hotărât ca partida de la Debrecen să se dispute. Decizia a venit după ce presiunea publică din Irlanda pentru un boicot, motivat de războiul din Gaza, ajunsese să afecteze direct lotul, până la punctul în care fotbaliștii au lipsit de la un antrenament oficial.
Sâmbătă dimineață, jucătorii nu au plecat spre antrenamentul din program. Au rămas la hotel și au discutat dacă vor juca sau nu. Potrivit BBC, mai mulți dintre ei nu voiau să joace, printre care și portarul Gavin Bazunu. Incertitudinea a durat câteva ore. La final, directorul executiv al Federației Irlandeze de Fotbal (FAI), David Courell, a anunțat rezultatul votului. Cu o zi înainte, mijlocașul Jason Knight spusese public că meciul nu ar trebui să aibă loc. Declarația lui arăta deja că tensiunea era greu de ținut sub control.
Presiunea din afara vestiarului a fost una organizată. În această săptămână, peste 160 de sportivi irlandezi au semnat o scrisoare deschisă prin care le cereau fotbaliștilor naționalei să nu joace niciunul dintre cele două meciuri cu Israelul. Semnatarii acuză statul israelian de genocid împotriva palestinienilor din Gaza. Selecționerul Heimir Hallgrímsson recunoscuse încă dinainte că unii jucători se simt inconfortabil. Sâmbătă a descris situația mai direct: presiunea a crescut „de la o zi la alta” din momentul tragerii la sorți și „aproape că a ajuns la limită”. Jucătorii, a spus el, au ajuns să simtă că fac ceva greșit dacă intră pe teren.
Islandezul a încercat să separe competiția sportivă de poziția politică. „Nu jucăm cu ei, jucăm împotriva lor”, a spus el, adăugând că prezența unui jucător pe teren nu înseamnă că acesta acceptă sau susține ce s-a întâmplat în Gaza. Motivul pentru care Irlanda joacă, a explicat el, este regulamentul competiției. Tot el a făcut însă un pas înapoi într-o chestiune sensibilă. Întrebat despre faptul că a spus anterior că Israelul comite genocid, Hallgrímsson a admis că a folosit „un cuvânt puternic” și că a greșit folosindu-l. Declarația arată cât de îngust este spațiul de manevră al unui selecționer prins între opinia publică de acasă și obligațiile față de UEFA.
În spatele deciziei stă și un calcul instituțional. În iulie, membrii FAI au votat cu 75 de voturi pentru, 32 împotrivă și trei abțineri ca meciurile să se joace. Federația a avertizat că un boicot ar putea aduce sancțiuni sportive și pierderi financiare importante. Cu alte cuvinte, un refuz ar fi afectat în primul rând echipa Irlandei și nu ar fi schimbat nimic în Gaza. Votul de sâmbătă al jucătorilor confirmă practic această linie. Totuși, faptul că a fost nevoie de el cu o zi înainte de meci arată că tema nu va dispărea după fluierul final.
Partida de la Debrecen este considerată meciul de acasă al Israelului. Returul e programat pe 4 octombrie, la Bačka Topola, în Serbia, cu Irlanda gazdă. Acel meci se va juca fără spectatori, o decizie luată de federația irlandeză din motive de siguranță și securitate. Până atunci, dezbaterea din Irlanda va continua cu siguranță, iar jucătorii vor trebui să treacă încă o dată prin aceeași presiune.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original