Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată UZPR/ Sesiunea din Aula Academiei a fost urmată de lansarea volumului „Dincolo de rafturi. Povestea lui Ioan Bianu” O lecție de demnitate, devotament și responsabilitate față de cultură a fost ținută ieri în Aula Academiei Române, având în centru figura cărturarului Ioan Bianu, legendarul întemeietor și director al Bibliotecii Academiei Române, omagiat la împlinirea a 170 de ani de la naștere.
„Academician și Președinte al Academiei Române, Ioan Bianu își leagă numele, aproape indisolubil, de Biblioteca Academiei Române, fiind inițial bibliotecar, iar mai apoi director al acestei instituții pentru o perioadă impresionantă de peste 50 de ani. (…) Îndrăznesc să spun că, din acest punct de vedere, el poate fi comparat doar cu făuritorul României Moderne, Regele Carol I, cel care a domnit peste țară timp de 47 de ani”, a afirmat prof. ing.
Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei și membru de onoare al Academiei Române. Evidențiind pasiunea și simțul datoriei care l-au definit pe ilustrul înaintaș, el a precizat că Ioan Bianu a urmărit să transforme biblioteca într-un templu al culturii și științei, aducând în depozitele sale toate „cărțile tipărite, publicațiunile, manuscrisele, chartele geografice, stampele, desemnurile, portretele, precum și colecțiunile numismatice” de însemnătate pentru istoria națională. „El este, deci, din punct de vedere istoric, inițiatorul Legii Depozitului Legal”, a punctat prof.
ing. Nicolae Noica. Influența formativă a școlii și a dascălilor asupra lui Ioan Bianu a fost subliniată de vicepreședintele Academiei Române, acad.
Wilhelm Dancă. Pornind de la exemplul cărturarului, acesta a adus în discuție și responsabilitatea societății contemporane față de educație și cultură, întrebându-se dacă politicile actuale acordă suficientă importanță rolului profesorului în formarea intelectuală a tinerilor. Acad.
Wilhelm Dancă a evidențiat, de asemenea, raportarea permanentă a lui Bianu la cumpătarea și înțelepciunea populară și a lansat o invitație la reflecție: „Cum să facem să introducem în societatea și cultura românească mai mult interes pentru folclor? Oare există vreo legătură dintre deficitul de folclor autentic din viața românilor și radicalizările politice sau subcultura ce domină spațiul public? ” Despre pasiunea pentru folclor a lui Ioan Bianu a vorbit și Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, amintind de inițierea primei serii de publicații folclorice și etnografice „Din viața poporului român” (40 vol.
, 1908–1931) și de sprijinul acordat Arhivei de Folclor a Academiei Române. „Ioan Bianu devine tipul gospodarului întru cele cărturărești, cum îl numește Dumitru Caracostea”, a adăugat Ioan Cristescu, subliniind că, dincolo de calitățile de bibliotecar, bibliolog și bibliofil, Ioan Bianu rămâne un constructor de instituții și un model de viziune, perseverență și dedicare. Figura primului nostru „mare bibliotecar cu vocație”, în formularea lui George Băiculescu, a fost evocată și de lector univ.
dr. Robert-Florin Coravu, de la Facultatea de Litere a Universității din București. Acesta și-a exprimat speranța că tinerii care urmează astăzi drumul profesiei „vor continua să valorifice, peste generații, lecția de profesionalism a lui Ioan Bianu, Bibliotecarul Academiei”.
Originile transilvănene ale cărturarului au fost puse în lumină de președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, care s-a referit la rolul esențial al școlilor din Blaj în formarea tânărului provenit din Făget, sat aflat între Târnava Mică și Târnava Mare, zonă de care se leagă alte două nume cunoscute ale culturii române: Timotei Cipariu și Octavian Goga. În același spirit, primarul comunei Valea Lungă, Dan-Florin Aldea, a descris astfel legătura dintre Ioan Bianu și locurile sale de obârșie: „Ioan Bianu a dus cu el numele satului său și l-a așezat în istoria unei națiuni.