Același produs, același raft, dar prețuri diferite în funcție de cine îl cumpără: acesta e scenariul pe care economiștii Băncii Angliei îl văd posibil pe măsură ce marile lanțuri de magazine și restaurante introduc inteligența artificială în stabilirea tarifelor. Avertismentul, făcut public înainte de luni, 12 octombrie 2026, privește o practică numită „discriminare perfectă prin preț”, în care firma cere fiecăruia cât de mult ar fi dispus să plătească.
Mecanismul ar funcționa simplu. Dacă algoritmii nu s-ar mai uita doar la condițiile pieței, ci și la istoricul cumpărăturilor și la obiceiurile fiecărui client, două persoane ar putea vedea sume diferite pentru același articol. Deocamdată e vorba de un risc semnalat de experți, nu de o practică generalizată, iar sursa nu citează cazuri concrete în care clienții ar fi fost taxați diferit.
Infrastructura necesară există însă deja. În Statele Unite, Kroger, Walmart, Amazon Fresh și Whole Foods trec la etichete electronice de raft, care permit schimbarea rapidă a prețurilor, iar în Marea Britanie fac același lucru Tesco, Morrisons și Asda. Avantajul declarat ține de costuri și de timp, fiindcă nimeni nu mai înlocuiește manual etichetele. Reversul e că tarifele pot fi modificate mult mai des și mai discret decât până acum.
Nu toate utilizările sunt privite cu suspiciune. Kroger lucrează cu platforma Flashfood, care promovează într-o aplicație produsele perisabile aflate aproape de data expirării, la prețuri reduse; aici, spun sursele, câștigă și cumpărătorii, și magazinele, prin mai puțină risipă alimentară. Sainsbury’s a lansat, la rândul său, funcția SmartLists, care folosește inteligența artificială pentru a-i ajuta pe clienți să-și alcătuiască listele de cumpărături.
Pentru cumpărătorii din Cluj, subiectul nu e deocamdată o problemă de raft, dar contează într-un oraș în care, potrivit unui clasament recent, chiriile și costul vieții depășesc salariul median net. Când bugetele sunt strânse, o diferență de preț bazată pe datele personale ar fi simțită imediat, iar întrebarea de fond rămâne cine va verifica ce fac algoritmii cu aceste date.
Sursă text și foto: Știri de Cluj — articolul original