Mai bine de jumătate dintre români, 55%, se tem în primul rând de incendiu atunci când se gândesc la ce le-ar putea distruge locuința, arată un studiu sociologic realizat de IRES la solicitarea Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Cifra nu e deloc întâmplătoare: în primele opt luni din 2026 au avut loc la nivel național 4.732 de incendii la case și apartamente, în care 127 de oameni au murit, iar alți 463 au fost răniți.
Pe lista fricilor legate de locuință, cutremurul vine imediat după, menționat de jumătate dintre respondenți, urmat de explozii (33%) și vijelii sau furtuni (32%). Teama de incendiu crește la 60% în cazul persoanelor între 36 și 50 de ani și este mai pronunțată și printre cei cu studii superioare, semn că nu lipsa de informare, ci experiența directă sau proximitatea unor astfel de evenimente alimentează această percepție.
Dincolo de statistică, incendiile lasă și o notă de plată serioasă. UNSAR arată că, în 2025, asigurătorii membri au plătit 1.181 de despăgubiri pentru incendii la locuințe prin polițe facultative, cu o daună medie de aproximativ 10.500 de euro, iar cea mai mare despăgubire a ajuns la 255.000 de euro. Cu toate acestea, doar circa 19% din locuințele din România au o asigurare facultativă, restul rămânând expuse doar prin polița obligatorie PAD, care nu acoperă riscul de incendiu la fel de cuprinzător.
Printre cauzele frecvente identificate de ISU se numără coșurile și canalele de fum defecte, instalațiile de încălzire improvizate și problemele electrice – riscuri la fel de prezente și în gospodăriile din Caraș-Severin, unde multe locuințe, mai ales la sat, se bazează încă pe sisteme de încălzire pe lemne sau instalații vechi.
Practic, studiul confirmă ceea ce autoritățile repetă de ani de zile: percepția publică despre riscul de incendiu este corectă, dar protecția financiară a românilor rămâne mult în urma acestei conștientizări. Diferența dintre cât de mult se tem oamenii de un incendiu și cât de puțini își asigură efectiv casa arată o breșă pe care atât asigurătorii, cât și autoritățile locale ar trebui să o adreseze mai activ.
Sursă text și foto: Realitatea de Caraș-Severin — articolul original