Orădenii plătesc din buzunar mai mult pe căldura din calorifere decât bucureștenii, deși energia termică produsă în Oradea, în mare parte din surse geotermale, costă mult mai puțin decât cea din Capitală. Paradoxul se explică prin subvenții. La București, primăria acoperă din buget cea mai mare parte a prețului, așa că factura pare mică. Banii ies însă tot din taxele și impozitele locuitorilor, doar că nu mai apar pe factura de întreținere. Diferența dintre cele două modele a fost explicată de expertul Dumitru Chisăliță, de la Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Cifrele arată clar cum stau lucrurile. În Oradea, tariful total este de 549 de lei/MWh, printre cele mai mici din marile orașe ale țării. În Capitală, primarul general Ciprian Ciucu a spus la sfârșitul lui august că prețul real al gigacaloriei ajunge la 921,82 lei. Termoenergetica o cumpără de la ELCEN cu 485,37 lei și o vinde populației, în medie, cu 330 de lei. Cam 60% din cost este plătit de municipalitate. Prețul local de facturare, stabilit printr-o hotărâre a Consiliului General din ianuarie 2023, este de 283,75 lei/MWh fără TVA. De la 1 august 2025, TVA-ul diferă în funcție de sezon: 11% iarna (noiembrie–martie), adică 314,96 lei, și 21% în restul anului, adică 343,34 lei. Media anuală facturată iese la 329,15 lei.
Comparația spune mai mult decât pare. Un preț mic pe factură nu înseamnă un sistem eficient, ci uneori doar un cost mutat în altă parte. Bucureștenii plătesc de două ori, o dată la furnizor și o dată prin bugetul local. Acesta este deja sub presiune, iar subvenția este tot mai greu de dus. Orădenii plătesc aproape tot costul direct, dar costul acela este mult mai mic. Asta vine din investițiile făcute în ultimii ani în rețea și în sursele geotermale, un avantaj natural pe care puține orașe din țară îl au. Dacă Bucureștiul va trebui să reducă subvenția, iar discuțiile despre asta nu au încetat, facturile din Capitală ar putea crește serios.
Diferența se vede și în câte locuințe rămân racordate la termoficare. Rapoartele ANRE pe 2024 și 2025 arată că tot mai mulți oameni renunță la sistemul centralizat. La finalul lui 2025 mai erau racordate 1.002.509 locuințe, cu 16.414 mai puține decât cu un an înainte. În 2024, scăderea fusese de 10.814 față de 2023, când erau 1.029.737 de locuințe conectate. În total, sistemele centralizate au 1.012.681 de consumatori, dintre care 8.261 sunt operatori economici și 1.911 instituții publice. Cele mai multe locuințe racordate sunt în regiunea București-Ilfov, 533.407. Cele mai puține sunt în regiunea Centru, doar 14.359.
Oradea merge în sens invers. ANRE a găsit debranșări în 33 din cele 49 de localități cu termoficare. Au existat și rebranșări, dar în general puține. Cea mai semnificativă creștere a fost înregistrată în municipiul Oradea. Reședința județului Bihor ajunge astfel un exemplu rar în care oamenii se întorc la căldura centralizată, pentru că prețul și calitatea serviciului le dau motive să o facă. Contrastul cu restul țării este cel mai bun argument că termoficarea nu trebuie neapărat abandonată, dar poate funcționa doar acolo unde sursa este ieftină, iar rețeaua a fost modernizată la timp.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original