Patru fonduri de pensii obligatorii (Pilon II) și trei facultative (Pilon III) vor să-și aleagă singure un reprezentant în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, prin vot cumulativ. Compania a anunțat luni, 9 noiembrie 2026, printr-un raport către Bursa de Valori București, că a primit pe 6 noiembrie o notificare în acest sens din partea acționarilor minoritari. Cele patru fonduri obligatorii (NN, AZT Viitorul Tău, BCR și Vital) administrau la finalul lui septembrie active de 169,5 miliarde lei (31,7 miliarde euro), adică 71,6% din Pilonul II, care totaliza 236,8 miliarde lei (44,3 miliarde euro), conform datelor ASF.
Cererea se sprijină pe art. 29 alin. (2²) din OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, introdus prin Legea 158/2025, care permite acționarilor cu cel puțin 5% din capital să solicite acest mecanism. La cele patru fonduri de Pilon II se adaugă AZT Moderato, AZT Vivace și BCR Plus, din Pilonul III. Metropolitan Life, Aripi și Pensia Noastră nu figurează în notificare.
Momentul nu e întâmplător. AGOA din 23 octombrie a aprobat declanșarea procedurii de selecție pentru cinci dintre cei șapte membri ai Consiliului de Supraveghere, organ care numește și revocă Directoratul, condus în prezent de Iulius-Dan Plăveti, și care exercită controlul permanent asupra conducerii. Actul constitutiv prevede că statul nu poate propune mai mult de șase candidați pentru cele șapte locuri. Consiliul este condus de Ion Ariton, iar din el mai fac parte Ana-Barbara Bobircă, Carmen Radu, George Marius Toniuc, Cătălin Vlăduț Popescu, Emil Merdan și Ștefan-Valeriu Ivan, numit provizoriu pe 23 octombrie. Mandatele expiră în martie 2027.
Minoritarii nu sunt complet fără voce acolo: Bobircă a intrat în board în decembrie 2023 ca membru provizoriu, confirmată de AGA în ianuarie 2024, la propunerea fondurilor administrate de Allianz-Țiriac. Votul cumulativ le-ar permite însă să-și aleagă reprezentantul singure, cu condiția să adune suficiente voturi. Ar fi o schimbare de atitudine: până acum, fondurile de pensii nu au avut inițiative publice la companiile de stat listate, iar în august ZF scria că niciunul dintre cele șapte fonduri obligatorii nu se asociase cu alți minoritari pentru un demers comun. La Hidroelectrica, statul a fost cel activ, Ministerul Energiei cerând în iulie, în AGA, ținte ferme de investiții pentru conducere. Cel mai apropiat precedent e din 2017, la BRD, când Fondul Proprietatea și NN au propus împreună alegerea consiliului prin vot cumulativ, dar atunci a fost implicat un singur administrator de pensii.
Miza financiară explică interesul. Hidroelectrica este cea mai mare investiție în acțiuni a Pilonului II: la 30 iunie avea o pondere de 16,5% în acțiunile românești din portofoliile fondurilor obligatorii, înaintea Romgaz și a Băncii Transilvania. Calculele ZF pe baza raportului ASF pe semestrul I arată acțiuni de circa 10,8 miliarde lei (2 miliarde euro) în fondurile de Pilon II și de 0,4 miliarde lei (67 milioane euro) în cele de Pilon III. Pachetul cumulat înseamnă aproximativ 13% din companie, față de 9,7% în 2023. Fondurile au fost decisive și la listare, când au subscris 46,85% din IPO.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original