Premierul desemnat Luca Niculescu se prezintă marți, 20 octombrie 2026, în plenul Parlamentului pentru votul de învestitură asupra programului de guvernare și a echipei de miniștri. Pragul este de 233 de voturi, dar înțelegerile din ultimele zile cu partidele îi dau cabinetului șanse să adune în jur de 280, o majoritate care ar scuti noul executiv de emoțiile unui scrutin la limită.
Semnalul cel mai clar a venit luni, 19 octombrie 2026, din comisiile de specialitate: toți cei 13 miniștri audiați au primit aviz favorabil. Ceilalți cinci urmau să fie audiați marți dimineața, de la ora 9:00, tot în comisiile parlamentare. Discuțiile au fost tensionate, iar reprezentanții AUR au lipsit de la audieri.
Absența aceasta a devenit chiar un motiv de dispută. Deputatul Ionuț Moșteanu a vorbit despre un „blat” între PSD și AUR, argumentând că lipsa celor din urmă a modificat cvorumul și a ușurat obținerea avizelor pentru candidații social-democraților. Acuzația arată că, în ciuda cifrelor confortabile, coaliția nu are liniște deplină, iar opoziția pro-occidentală încearcă să țină în atenție felul în care se formează majoritățile.
Cea mai aprinsă controversă vizează Ministerul Apărării, unde PSD l-a propus pe Radu Oprea. Liberalul Alexandru Muraru i-a cerut premierului o altă nominalizare, pe motiv că Oprea nu are experiență în domeniul militar și ar deveni singurul ministru al apărării dintre statele NATO vecine cu Ucraina aflat în această situație. PNL și USR au criticat și numirile de la Agricultură și de la Interne.
La Finanțe, continuarea mandatului lui Alexandru Nazare a primit doar două voturi împotrivă. Ministrul a insistat că orice plan de relansare economică trebuie să țină cont de menținerea ratingului de țară. Cu o largă majoritate a trecut și Dumitru Chisăliță, propus la Energie, care a pledat pentru reluarea ideii de registru național al consumatorilor vulnerabili, pe fondul evoluției prețurilor la gaze și la electricitate. Avizul favorabil l-a primit și social-democratul Ștefan Ovidiu Popa, propus la Transporturi, care a legat kilometrii de autostradă și de cale ferată de capacitatea țării de a se apăra și de a se aproviziona, în contextul războiului de la granițele României.
Sursă text și foto: Radio Cluj — articolul original