Viitorul guvern condus de Siegfried Mureșan vrea să vândă TAROM. Programul de Guvernare, depus sâmbătă la Parlament de premierul desemnat, propune o privatizare competitivă a companiei aeriene naționale. Documentul explică și motivul: statul a folosit deja în cazul TAROM ultimul ajutor de restructurare pe care dreptul european îl permite pentru următorii 10 ani. Dacă transportatorul are din nou probleme, statul nu mai poate interveni cu bani publici.
TAROM a raportat pierderi în fiecare an din ultimul deceniu. Compania a trecut prin mai multe planuri de redresare și schimbări de conducere, dar niciunul nu a readus-o pe profit. Regulile europene privind ajutorul de stat funcționează după principiul „o singură dată, ultima dată”. O firmă restructurată cu sprijin public nu mai poate primi un astfel de ajutor timp de un deceniu. Asta îi lasă guvernului puține variante: fie găsește un investitor care să aducă bani și un alt mod de conducere, fie riscă să vadă compania ajungând la faliment.
Programul nu se oprește la TAROM. Titlul lui anunță și listarea la bursă a unor pachete de acțiuni din Aeroportul Otopeni și din Portul Constanța. Cele două sunt printre cele mai valoroase companii ale statului, iar situația lor e diferită de cea a TAROM. Pentru ele nu se pune problema salvării. Scopul pare să fie atragerea de capital și, poate, o conducere mai transparentă, supusă cerințelor pieței de capital. În plus, statul ar încasa bani într-un moment în care bugetul are nevoie de fiecare leu.
Privatizarea TAROM va fi însă greu de dus la capăt. O companie cu pierderi cronice și o flotă care trebuie înnoită nu atrage ușor cumpărători, mai ales pe o piață dominată de operatori low-cost. Formularea „privatizare competitivă” sugerează o procedură deschisă, cu mai mulți ofertanți. Rămâne de văzut dacă se vor prezenta suficienți. Sindicatele și o parte din clasa politică văd TAROM ca pe un simbol național, așa că planul se va confrunta probabil și cu opoziție internă.
Mai întâi, programul trebuie să treacă de votul de învestitură din Parlament. Abia după aceea se va vedea dacă intențiile din document devin calendare concrete, cu evaluări, consultanți și termene. De asta depinde dacă TAROM va avea un nou proprietar sau va rămâne încă o promisiune de reformă amânată.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original