România are, din marți, 20 octombrie 2026, un guvern în care social-democrații dețin 12 din cele 18 portofolii, deși premierul Luca Niculescu este independent. Cabinetul își preia atribuțiile după o criză politică de aproape șase luni și într-un context bugetar tensionat, cu un deficit care rămâne la cote critice.
Niculescu, în vârstă de 55 de ani, fost jurnalist și ambasador în Franța, a obținut votul de învestitură sub amenințarea alegerilor anticipate. Portofoliile grele sunt controlate de PSD, cu o singură excepție notabilă: la Finanțe rămâne Alexandru Nazare. Miniștrii social-democrați au fost anunțați de liderul partidului, Sorin Grindeanu, după o ședință a conducerii PSD, fără ca premierul să aibă un cuvânt de spus. Grindeanu, care nu face parte din guvern, a ținut o conferință de presă imediat după votul din Parlament și a trasat el însuși sarcinile Executivului.
Fostul președinte Traian Băsescu consideră că adevăratul șef al miniștrilor PSD va fi vicepremierul Marian Neacșu. „Neacșu va fi șeful real al miniștrilor pentru că el are și componenta executivă și are și componenta politică pe care premierul nu o are”, a spus Băsescu la B1TV. Singurul aliat clar al premierului pare să fie președintele Nicușor Dan, care a insistat ca în fruntea guvernului să fie un independent.
Prima miză este încrederea investitorilor și a agențiilor de evaluare financiară. România a evitat până acum, „la limită”, încadrarea la categoria „junk”. „Am trecut de trei agenții de rating cu bine, dar foarte la limită”, a spus Niculescu la prima sa conferință, precizând că o nouă evaluare va avea loc la începutul lui 2027. Orice ezitare fiscală ar putea scumpi împrumuturile pe care statul le contractează pentru cheltuielile curente.
Tocmai de aceea, unele promisiuni politice riscă să rămână pe hârtie. Întrebat despre reducerea TVA sau indexarea pensiilor, premierul a spus doar că trebuie să se uite pe cifre înainte de a decide. Programul de guvernare mizează pe o colectare mai bună a taxelor, combaterea evaziunii și limitarea cheltuielilor ineficiente, fără renunțarea la investițiile publice. Pe hârtie e o formulă comodă, dar reducerea deficitului cere de regulă decizii nepopulare, la taxe, la cheltuieli sau la ritmul de creștere a unor venituri. Rămâne de văzut dacă un cabinet dominat de PSD și condus de un premier fără pârghii proprii le poate asuma.
Sursă text și foto: Ziar de Hunedoara — articolul original