Guvernul condus de Luca Niculescu, format din 17 miniștri, dintre care 11 propuși de PSD și șase independenți, preia puterea cu un program care promite indexarea pensiilor din 2027, o nouă lege a salarizării în sectorul public și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027. Problema, recunoscută chiar în analizele care însoțesc programul, este că banii pentru toate acestea nu sunt asigurați. Anunțurile au fost făcute în jurul votului de învestire din Parlament, marți, 20 octombrie 2026.
Contextul bugetar nu e favorabil. România trebuie să reducă deficitul, să continue reformele asumate față de Comisia Europeană și să găsească bani pentru investiții, în timp ce scumpirile au erodat puterea de cumpărare. Ultimele luni ale anului aduc, de obicei, presiuni suplimentare, pentru că statul plătește cheltuielile curente și obligațiile acumulate. La toate acestea se adaugă dobânzile ridicate la care țara se împrumută, care fac mai scumpă atât finanțarea deficitului, cât și refinanțarea datoriei.
La capitolul pensii, premierul a spus în Parlament că indexarea va începe în 2027, „cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului”. Sprijinul țintit ar merge spre pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile lovite de costul energiei. Formula e una cu rezerve: nu apare o cifră și nici o dată precisă, iar creșterea depinde de cât se încadrează țara în angajamentele de reducere a deficitului.
Pentru bugetari, Executivul vrea reluarea negocierilor pentru legea salarizării unitare, cu scopul declarat de a elimina diferențele nejustificate dintre angajații statului și de a introduce reguli de remunerare mai clare. Salariul minim ar urma să fie actualizat anual, în funcție de indicatorii economici și de consultarea cu partenerii sociali.
Pe zona fiscală, Niculescu a promis că se păstrează cota unică, dispare impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) și se deschid scheme de relansare pentru producția din țară. Măsura e menită să încurajeze investițiile și să ușureze povara firmelor, dar înseamnă și venituri mai mici la buget, într-un moment în care deficitul trebuie redus. Guvernul mai vrea să reformeze ANAF prin controale digitalizate, analiză de risc fiscal și colectare mai bună, plus o impozitare a proprietăților care să se apropie treptat de valoarea de piață. Efectul asupra proprietarilor de locuințe și terenuri va depinde de legislația adoptată.
Rămâne de văzut câte dintre aceste promisiuni vor ajunge în practică și câte vor fi amânate din lipsa banilor. Mai întâi, Executivul va trebui să arate cum își închide bugetul pentru anul viitor.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original