Guvernul a adoptat normele metodologice care permit, în sfârșit, aplicarea Programului Geologic Național, prevăzut de o lege din 2018 și rămas blocat opt ani fără mecanismul necesar. Anunțul a fost făcut de ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, iar decizia este esențială pentru cercetarea modernă a resurselor minerale ale țării, inclusiv a materiilor prime critice și strategice.
Paradoxul, așa cum l-a descris chiar Darău, a fost unul birocratic: „Aveam lege și aveam finanțare, dar nu aveam mecanismul prin care să începem cercetările”. Ministerul Economiei avea prevăzută o alocare anuală de cinci milioane de lei, bani care nu puteau fi folosiți fără normele acum aprobate. Ministrul susține că România lucrează încă cu date geologice vechi de zeci de ani, ceea ce taie macazul oricărei discuții serioase despre industrie, investiții sau reducerea dependenței de importuri.
Programul urmărește să actualizeze imaginea resurselor minerale ale României, să ofere investitorilor informații proaspete pentru deciziile economice și să facă mai ușoară integrarea țării în lanțurile europene de aprovizionare cu materii prime. Miza e legată de contextul european: astfel de materiale sunt necesare de la apărare și energie până la tehnologiile noi. Printre țintele cercetării se numără și iazurile de decantare și haldele de steril, considerate până acum simple deșeuri, dar în care ar putea exista resurse cu valoare.
Urmează mai mulți pași. Trebuie stabilite obiectivele prioritare de cercetare, alocată finanțarea și selectate, prin proceduri competitive, entitățile specializate care vor face lucrările. Proiectele vor putea dura până la trei ani, deci rezultatele concrete nu vor apărea curând.
Darău a avertizat de altfel că deblocarea nu înseamnă deschiderea imediată a unor exploatări noi. Este vorba despre faza premergătoare, cea în care se află ce există în subsol, în ce cantități și dacă merită valorificat economic.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original