Grecia vrea ca Uniunea Europeană să poată suspenda temporar dreptul la azil atunci când statele membre se confruntă cu valuri masive de migranți. Propunerea atinge unul dintre principiile de bază ale politicii europene de protecție internațională și redeschide o dezbatere pe care Bruxelles-ul a încercat ani la rând să o țină sub control. Atena nu mai vrea doar sprijin, ci și o bază legală care să permită oprirea cererilor de azil în situații excepționale.
Poziția nu apare din senin. În vara lui 2025, guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis a suspendat timp de trei luni procedurile de azil pentru persoanele care ajungeau pe mare din Africa de Nord, după un val de sosiri din Libia spre insula Creta. Decizia a fost criticată dur de organizațiile pentru drepturile omului și de agențiile ONU. Acum Grecia încearcă să transforme o măsură națională contestată într-un instrument european, pe care să-l poată folosi oricare stat aflat sub presiune.
Momentul contează. Pactul UE privind migrația și azilul, adoptat în 2024, a început să se aplice în acest an. Pactul include deja un regulament pentru situații de criză, care permite unele derogări de la procedurile obișnuite, însă nu prevede suspendarea totală a dreptului la azil. Cererea Atenei arată că, pentru statele de la granița externă a Uniunii, compromisul obținut după ani de negocieri e considerat insuficient chiar înainte să fie testat cu adevărat.
Grecia nu e singură pe această linie. Polonia a adoptat în 2025 o lege care îi permite să suspende temporar primirea cererilor de azil la granița cu Belarus, unde Varșovia acuză Minsk și Moscova că folosesc migranții ca armă. Tot mai multe guverne europene discută deschis despre măsuri care până de curând păreau de neconceput, iar o propunere venită dintr-o țară aflată în prima linie are șanse să găsească susținători.
Obstacolul principal rămâne cel juridic. Dreptul la azil e garantat de Carta drepturilor fundamentale a UE și de Convenția de la Geneva privind refugiații, iar Curtea de Justiție a Uniunii a respins în trecut încercările statelor de a ocoli aceste obligații. Pentru Comisia Europeană, propunerea înseamnă o alegere dificilă: dacă o respinge, riscă să alimenteze acuzațiile că ignoră statele de la frontieră; dacă o acceptă, va fi acuzată că renunță la un drept considerat până acum de neatins.
Sursă text și foto: Al Jazeera — articolul original